14 iulie 2016-Discursul Ambasadorului Franței, Dl. François Saint-Paul, cu ocazia Zilei Naționale a Franței [fr]

Discursul Ambasadorului Franței, Dl. François Saint-Paul, cu ocazia Zilei Naționale a Franței (14 iulie 2016)

JPEG

Discurs pronuntat în limba franceza

Domnule Președinte,
Domnule Președinte al Senatului,
Domnule Președinte al Camerei Deputaților,
Domnilor Viceprim-miniștri,
Doamnelor și domnilor miniștri,
Doamnelor și domnilor parlamentari,
Doamnelor și domnilor ambasadori,
Doamnelor și domnilor consilieri consulari,
Doamnelor și domnilor, stimați invitați,

Ziua națională de 14 iulie este întotdeauna un moment pe care îl așteptăm și îl pregătim cu grijă, pentru că este un moment care ne aduce împreună, pe noi ca francezi, alături de toți cei pe care dorim să-i onorăm și cu care dorim să împărtășim această zi specială.
2015-2016 a fost o perioadă intensă.
Franța a cunoscut mai întâi terorismul, încă o dată, în decembrie. Franța a fost atinsă din cauza valorilor pe care le poartă și la care nu vom renunța niciodată: toleranța, spiritul republican, refuzul supunerii. Permiteți-mi să mulțumesc din nou autorităților române, tuturor instituțiilor române, dar și tuturor cetățenilor români, care, în această încercare, și-au manifestat solidaritatea și sprijinul. Nu numai Franța, ci și valorile noastre comune au fost atacate. Iar răspunsul nostru trebuie să fie comun, prin modul nostru de a trăi, de a refuza să lăsăm garda jos. Să avem încredere în noi, în convingerile noastre, și să acționăm împreună; voința de a acționa împreună este întotdeauna începutul unui răspuns. Iar răspunsul nu poate fi decât unul hotărât.

Dar, dacă îmi permiteți, domnule Președinte, aș dori să abordez subiectul central, care trebuie să fie mobilizator, care va mobiliza toate energiile noastre, săptămânile, lunile, anii următori, și care este Europa.
Proiectul european? Franța? România?
Doresc să expun câteva reflecții, ca o contribuție respectuoasă la dezbaterea pe care, domnule Președinte, o coordonați, pentru a conduce țara dumneavoastră, de care noi, francezii, suntem atât de atașați.
-  O primă reflecție: o anumită formă de populism a cuprins Regatul Unit și mulți dintre noi regretăm acest lucru. Bineînțeles că trebuie să respect această alegere, și o respect. Dar nu pot să nu observ că cei care au condus spre această alegere, în această direcție, sunt indeciși sau au ales să fie absenți. …Ne revine datoria de a medita la această lecție; nu apărăm un proiect strivindu-l, nu apărăm Europa îmbrățișând cauza nemulțumirii. Europa se apără oferind.

-  O a doua reflecție : să nu aveți nicio îndoială asupra voinței țării mele, a conducătorilor săi, de veni cu propuneri, de a construi, de a conduce spre progres. Francezii, iar eu sunt francez, au multe defecte; dar cine nu are? Cu toate acestea, întreaga istorie a țării mele arată că replierea te face mai slab, în timp ce angajamentul te întărește. Aroganță, ar spune unii. Sunt parțial de acord. Simțul interesului general, ar spune alții. Acordați-mi-l. Dar, în special: voința de a fi stăpânii istoriei noastre, de a fi actori pe deplin implicați în viitorul nostru. Să decidem, nu să îndurăm.

-  O a treia reflecție: în calitatea mea de ambasador al Franței, dar și ca simplu observator atent și foarte atașat de România, după doi ani, împărtășesc pe deplin ideea, domnule Președinte, pe care o propuneți: ideea că a venit timpul, în timp ce proiectul european va merge mai departe, de a defini, de asemenea, un nou proiect pentru România .

Domnule Președinte, abordați cu toată măsura cuvenită României acest moment decisiv pentru Europa.

Bineînțeles, acest lucru presupune o muncă intensă, a tuturor, a tuturor partidelor, dar și a celorlalte organisme intermediare. Și a societății civile. De societatea civilă depinde mai întâi dorința de a se implica într-un mod eficient în dezbateri, pentru a deveni o parte din realizarea proiectului național, care va fi apoi o piesă a proiectului european.

Desigur, de asemenea, unele subiecte sunt deja cunoscute: securitatea, la est și la sud, migrația, Schengen, zona euro.

Dar acestea nu sunt decât teme, instrumente.

Să nu uităm miezul subiectului: și anume cum să facem ca Europa să fie utilă în cele mai importante domenii din viața de zi cu zi a concetățenilor noștri.

Mă gândesc la sănătate, la educație, la consolidarea eficacității structurilor statului și a politicilor sale publice.

Problema convergenței economice și sociale, nu este destinată economiștilor.

În Europa, ea este cheia oricărei politici pentru a preveni apariția unor noi blocuri. Estul împotriva Vestului. Nordul împotriva Sudului.

În România, chestiunea convergenței de fond, economice și sociale, este, de asemenea, cheia spre viitor. De exemplu, pentru ca tinerii să-și imagineze viitorul lor în țara lor și nu în străinătate.
În România, ca și în alte părți, iată adevăratul sens al continuării luptei împotriva corupției: ce societate să oferim tinerilor?

Cu alte cuvinte, pentru a fi capabili de a veni cu propuneri, și nu doar de a accepta, la Bruxelles, România, la fel ca orice altă țară implicată în proiectul european, are nevoie de o viziune clară asupra viitorului pe care vrea să-l construiască.

Să nu ne amăgim, această dezbatere va fi în curând inițiată la Bruxelles. Este în interesul Uniunii Europene ca acest lucru să se petreacă rapid, pentru ca România să nu rămână prizoniera îndoielilor sau a incertitudinilor sale.

Provocarea va fi de a reinventa în Europa formele acestei dinamici pozitive de care avem nevoie, pentru a face progrese.

Vă asigur, domnule Președinte, că la fel ca și în trecut, Franța va fi un partener deosebit de atent, așa cum a fost, de-a lungul istoriei noastre comune.

Domnule Președinte,

Tot ceea ce se poate spune, în special despre relațiile dintre Franța și România, decurge din această perspectivă.

V-ați deplasat de două ori în Franța în cursul anului 2015. L-ați invitat pe Președintele Hollande să vină în România. Prim-ministrul României, domnul Cioloș, s-a deplasat în Franța în cursul acestui an, de asemenea de două ori. Domnul Hollande a răspuns pozitiv, și aș spune chiar foarte pozitiv, la invitația dumneavoastră. Pregătim în mod activ această viitoare vizită, care ar trebui să fie la înălțimea relațiilor noastre. Sunt multe lucruri care ne apropie. Aș putea să zic chiar că totul ne apropie? Noua foaie de parcurs a parteneriatului strategic semnată de domnul Cioloș și domnul Valls la Paris la 10 iunie este o dovadă în acest sens. De multă vreme, nu au mai avut loc schimburi atât de intense între miniștrii țărilor noastre, din toate domeniile. Așteptați multe lucruri din partea Franței și noi așteptăm multe din partea României. Suntem ambițioși.

Dezvoltăm împreună proiecte economice pe termen lung. De exemplu, uzina Airbus Helicopters din Brașov, urmând modelul reușitei realizate de Dacia-Renault. Camera de Comerț și Industrie Franceză din România multiplică proiectele, ideile, propunerile.

Avem proiecte științifice comune de o amploare fără precedent, mă gândesc la laserul de mare intensitate de la Măgurele.

De asemenea, avem în comun întregul domeniu al culturii, în sensul cel mai larg al cuvântului. Cultura nu este doar o moștenire. Este o modalitate de a desena, de a reprezenta ceea ce suntem. Noi, francezii, credem în cultură. Și România are toate atuurile pentru a face la fel. Cristian Mungiu și toți tinerii cineaști români participă la această mișcare, care duce la apariția unui noi interes, a unei noi imagini, a unei noi abordări, legate de România. Cunoașteți, de asemenea, întreaga importanță pe care o acordăm sezonului cultural încrucișat franco-român care se va derula în România și în Franța la sfârșitul anului 2018 și în prima jumătate a anului 2019. Pentru acest motiv doresc să salut inițiativa Guvernului României de a propune cumpărarea extraordinarei opere de artă « Cumințenia Pământului» a lui Brâncuși.

Domnule Președinte,
La final, revin la tema acestei Zile naționale de 14 iulie. Vă amintiți că anul trecut Ziua naționala a Franței a fost plasată sub auspiciile conferinței pe tema mediului care a avut loc la Paris, denumită COP 21, la care ați participat, în luna decembrie, și care a fost un succes. Ne revine nouă, mai întâi Europei, să transpunem rezultatele acestei conferințe.

Anul acesta, am ales o altă temă, care vorbește de la sine: « Créative France ». În special în România de astăzi, țară a inovațiilor, a creațiilor, a invențiilor, dorim să ilustrăm tot ceea ce Franța poate să aducă ca noutate, în toate domeniile. De la gastronomie, bineînțeles, până la industrie, trecând prin arte, științe sau cultură.

Sper ca recepția noastră să fie un prilej de a descoperi împreună aceste simboluri ale modernității. O modernitate care nu se opune trecutului, și care ne dă, în fiecare zi, în toate domeniile, șansa de a împărtăși mai mult și de a ne lăsa uimiți.
La final, doresc să mulțumesc tuturor partenerilor noștri din mediul economic pentru sprijinul lor în organizarea acestei recepții. Grație sprijinului lor pot să vă doresc, domnule Președinte, dragi invitați, un 14 iulie fericit.

Vă mulțumesc, domnule Președinte.

Dernière modification : 15/07/2016

Haut de page