Interviul Ambasadorului Frantei pentru Agerpres (22 ianuarie) [fr]

Ambasadorul Franței în România, Dl. Francois Saint-Paul, a acordat un interviu agentiei de presa Agerpres, în care a anuntat organizarea seminarului "„Organizarea alegerilor în străinătate, experiența franceză”.

JPEG
Foto: (c) Silviu Matei / Agerpres

Consultati interviul


Consultati textul interviului:

INTERVIU Agerpres (22 ianuarie 2015) - Ambasadorul Franței în România : Pentru prevenirea dificultăților la votul din străinătate poate fi regândit cadrul legislativ

Ambasadorul Franței în România, Francois SAINT-PAUL, declară, într-un interviu acordat Agerpres, că pentru prevenirea dificultăților apărute în procesul de vot din afara granițelor poate fi regândit cadrul legislativ.

AGERPRES: Domnule ambasador, în România în acest moment există o dezbatere privitoare la votul electronic, după ce s-a întâmplat la alegerile de la noi. Este un domeniu în care aveți o anumită experiență. Cum vi se pare acest sistem de vot? Ce avantaje, ce dezavantaje are?

Francois Saint-Paul: Efectiv, vorbim foarte mult despre votul electronic și o facem atunci când simțim că a existat o dificultate în privința votului, cu scopul de a facilita votul alegătorilor. În Franța, noi am utilizat votul electronic pentru alegerile legislative din 2012 și pentru alegerile legislative parțiale din 2013. Este un sistem atrăgător pentru alegător, pentru că, atunci când au opțiunea votului electronic, în jur de două treimi din alegători preferă să utilizeze votul electronic decât să se deplaseze și să voteze la urne. Totuși, este un sistem complex, un sistem greu de implementat, un sistem care necesită ca și condiție prealabilă existența unei liste electorale.
Pe scurt, dincolo de simplitate, este un sistem care necesită multă pregătire, făcută cu profesionalism. Așadar, cred că trebuie mai întâi să ne gândim, la modul global, la ce poate fi făcut pentru ca dificultățile care au fost întâmpinate în organizarea votului pentru românii din străinătate să nu se mai repete, dar votul electronic este o modalitate, printre altele, și trebuie, de asemenea, luate în calcul toate constrângerile organizatorice, care nu sunt puține.

AGERPRES: Acest sistem de vot poate fi fraudat mai ușor decât votul normal, sistemul normal de vot?

Francois Saint-Paul: În mod normal, atunci când votul electronic este foarte bine făcut, foarte bine organizat, cu toate componentele de control, este un vot care nu permite frauda. Dar asta presupune o organizare care este foarte complicată. Așadar și acest aspect face parte din lucrurile care trebuie examinate: faptul că este o muncă dificilă.

AGERPRES: Ați fost director al Direcției pentru francezii din străinătate și pentru administrația consulară și ați gestionat din această funcție alegerile legislative din 2012. Ce ne puteți spune despre experiența franceză în organizarea alegerilor peste hotare?

Francois Saint-Paul: Este nevoie de mult profesionalism și organizare. Noi pregătim listele electorale, cu unul până la doi ani înainte de operațiunile de vot. Apoi vine întreaga derulare a operațiunilor de vot. Am avut peste 750 de birouri de vot. Pe scurt, este vorba de o întreagă mobilizare și organizare cu resurse umane și resurse financiare. Cred că în derularea oricărui tip de alegeri avem un cadru legislativ, dar avem și felul în care punem în aplicare acest cadru legislativ și trebuie să avem în vedere toate acestea. În orice caz, în Franța este un exercițiu extrem de greu, de complicat, pe care îl punem în aplicare prin toate mijloacele necesare.

AGERPRES:
Experiența franceză în organizarea alegerilor peste hotare constituie și subiectul unui seminar pe care îl veți organiza vineri. Ne puteți da mai multe detalii despre acest seminar? Cum va fi, cum v-a venit ideea?

Francois Saint-Paul: Ideea de a organiza acest seminar, în parteneriat cu CEREFREA, ne-a venit, evident, după alegerile prezidențiale din România și această idee este de a împărtăși experiența noastră, cum sunt organizate, care sunt avantajele, dar și dificultățile organizării alegerilor după sistemul francez, deoarece noi organizăm alegerile în consulate. Deci, este vorba de împărtășirea unei experiențe, nu spun că sistemul francez ar fi un sistem simplu sau perfect, dar este un schimb de experiență pe care noi îl dorim între experți, între toate persoanele care sunt vizate de această chestiune din România și experții care vor veni din Franța pentru acest subiect.
Acest seminar îl organizăm alături de CEREFREA și aș vrea să îi mulțumesc și să subliniez importanța domnului prof. univ. dr. Ioan Pânzaru, director CEREFREA, care ne ajută în organizarea acestui seminar care va fi, cred eu, foarte util pentru a dezbate această chestiune a votului în străinătate.

AGERPRES: Vorbim despre modul de organizare a alegerilor în străinătate. Ce diferență este între sistemul românesc și sistemul francez?

Francois Saint-Paul: Mai întâi cred că este o primă mare diferență în faptul că în Franța, pentru a putea vota, trebuie să fi înscris pe o listă electorală și, deci, acest sistem de liste electorale există și în străinătate. Fiecare consul menține actualizată lista electorală consulară. Este o muncă minuțioasă, este o muncă făcută pe tot parcursul anului. Pe data de 31 decembrie a fiecărui an se închide această listă electorală care va fi folosită pentru alegerile din anul următor. Aceasta ar fi prima diferență. A doua diferență este, poate, în același timp, o diferență legată de organizare și de mijloacele utilizate. Din acest punct de vedere aș zice că poate noi avem o organizare mai amplă, mai lungă, mai dificilă și care începe mai din timp. Deci, avem în același timp chestiunea listelor electorale și cea legată de mijloacele utilizate.

AGERPRES: Ați spus că există o listă electorală în Franța, pentru francezii din străinătate, dar ce facem cu situații în care există turiști? Aceștia sunt înscriși și ei sau pur și simplu există și liste suplimentare în străinătate pentru oamenii care se află în trecere?

Francois Saint-Paul: În Franța nu există liste electorale suplimentare. Pot exista cazuri când, în mod excepțional, o persoană ar fi trebuit să fie înscrisă pe lista electorală, dar din cauza unei erori administrative această persoană nu se regăsește pe listă. În acest caz, un judecător pronunță imediat o decizie de înscriere pe lista electorală.
Spre deosebire de România, în Franța nu există sistemul în care, de exemplu, un turist care ar fi înscris pe o listă electorală la Paris și care, făcând o deplasare la New York, ar decide să voteze la New York. În sistemul francez, acest lucru nu este posibil. Fiecare consulat închide lista electorală la data de 31 decembrie în fiecare an, iar această listă va fi utilizată anul următor.

AGERPRES:
Care este rata de participare la vot a francezilor din străinătate?

Francois Saint-Paul: Ca rată de participare, pentru alegerile prezidențiale, avem 40% și pentru alegerile legislative — 20%. Există și cazul în care pe listele noastre electorale pot să figureze și persoane care nu mai locuiesc în străinătate. Dar în străinătate avem o rată de participare mult mai slabă decât cea din Franța.

AGERPRES: Ce părere aveți despre modul în care s-au organizat alegerile în afara granițelor în România? Știți că a fost un întreg scandal, o întreagă discuție pe acest subiect.

Francois Saint-Paul: Am văzut, ca toți românii, dificultățile apărute în procesul electoral din 2014 și cred că este important să ne gândim ce putem face pe viitor pentru ca aceste dificultăți să nu se mai producă. Acest lucru mă interesează și cred că sunt lucruri care pot fi făcute în două domenii: pe de o parte să regândim cadrul legislativ, însăși legislația, subiectul listelor electorale pentru alegătorii din străinătate și pe de altă parte subiectul legat de organizare și de mijloacele utilizate. Aveam de la alegerile legislative o listă electorală a alegătorilor din străinătate de 1.200.000 de persoane. La alegerile prezidențiale am avut o rată de participare de 40% și la legislative de 20% și am avut 750 birouri de vot.

AGERPRES: Cum s-au văzut la Paris alegerile prezidențiale din România? Cum s-a văzut campania electorală și cum este perceput noul președinte Klaus Iohannis în mediile politice de la Paris?

Francois Saint-Paul: Francezii au urmărit campania electorală, au fost puțin surprinși de dificultățile întâmpinate în timpul procesului de vot, dar mai întâi de toate francezii au văzut aceste alegeri ca un important moment democratic într-o țară democratică. Și există un nou președinte care, evident, în Franța, ca și pretutindeni în lume, cred, suscită un mare interes. Și noul președinte este o personalitate pe care francezii sunt dornici să o descopere.

AGERPRES: Referitor la MCV, sunt discuții în mediile politice românești, mediile jurnalistice, legate de faptul că acest mecanism ar trebui ridicat. Cum vede Franța un astfel de punct de vedere? Mecanismul de Cooperare și Verificare mai poate continua sau este cazul să fie ridicat?

Francois Saint-Paul: MCV-ul a fost creat în momentul aderării României la Uniunea Europeană, este un document al cărui conținut nu este contestat în general, iar în ceea ce privește discuțiile și dezbaterile legate de acest subiect, în România există tendința de a exacerba controversa. Adică, până în prezent, acest MCV a fost util, deci în acest mod îl percep și va fi interesant de văzut conținutul viitorului raport MCV, având în vedere că aceste rapoarte au sprijinit și facilitat reformele în România.

AGERPRES: Atentatele teroriste de la Paris au prilejuit din nou discuții despre utilitatea Tratatului de la Schengen. Avem declarația premierului spaniol care vorbea de reintroducerea controalelor la granițele interne ale Schengen. Avem apoi declarația lui Le Pen care vorbește despre dizolvarea sistemului Schengen. Cum vede Franța la nivel oficial acest subiect?

Francois Saint-Paul: A avut loc (n.r. — luni) o reuniune a Consiliului de Afaceri Externe cu privire la măsurile care se impun în urma evenimentelor din Franța. Primul lucru pe care aș dori să-l spun este cât de sensibili am fost la toate mesajele de condoleanțe, de simpatie, dar și de susținere pe care le-am primit din străinătate, din lumea întreagă. Iar în această privință aș dori să mulțumesc în mod deosebit pentru toate mesajele pe care le-am primit în România, mesaje de solidaritate, de sprijin și de susținere pentru valorile pe care le împărtășim. Așadar aș dori să reafirm încă o dată sensibilitatea noastră față de toate aceste gesturi de sprijin. În urma acestor evenimente, a început o întreagă muncă de reflecție, aceasta este doar la început, eu nu pot să spun mai multe, dar, așa cum a spus președintele Francois Hollande, nimic nu va mai fi la fel ca înainte. Și toate discuțiile se desfășoară astăzi în jurul acestui subiect. Și toate aceste șantiere au fost doar începute, suntem doar la început.

AGERPRES: Vă aflați de aproape un an în România. Cum vi se pare țara, cum vi se par oamenii?

Francois Saint-Paul: Într-adevăr, am ajuns în România acum câteva luni, mai exact în luna mai, iar de atunci mă deplasez mult în Capitală, dar și în provincie, deoarece România este o țară mare, cu regiuni minunate, peisaje extraordinare și locuitori generoși. La fel ca toți colegii mei, poate chiar mai mult, pentru că sunt francez și avem multe afinități datorate istoriei, resimt un mare interes pentru România, o țară în care mă simt bine. România este o țară europeană, care se dezvoltă, o țară care are de câștigat făcându-se cunoscută. Așadar, impresiile mele despre România, țara în care am șansa să-mi desfășor activitatea, sunt extrem de pozitive.

AGERPRES: Ce vă place cel mai mult în România și ce nu vă place?

Francois Saint-Paul: Ceea ce îmi place aici este pur și simplu România. Românii, peisajele, țara în ansamblul ei. Ce nu-mi place în Franța, în România sau oriunde altundeva sunt lucrurile care nu plac nimănui, lucrurile care pot supăra. România este, într-adevăr, o țară care place foarte mult francezilor care o vizitează. Spun acest lucru de fiecare dată atât francezilor care locuiesc deja în România, cât și francezilor cărora le place să călătorească.

AGERPRES: Cum ați caracteriza relațiile bilaterale dintre România și Franța?

Francois Saint-Paul: Sunt relații excelente, relații orientate spre viitor. Avem multe puncte de apropiere, care țin de cultură, de limbă. De asemenea, francezii sunt cel de-al treilea investitor străin în România, suntem și cel de-al treilea furnizor. Sunt relații multiple, în toate domeniile, nu doar economice, dar și culturale și de cooperare în numeroase domenii. Noi considerăm că avem un parteneriat privilegiat cu România.

AGERPRES: Cum vi se pare situația economică a României și în ce măsură o vedeți ca pe o țară atractivă pentru investiții?

Francois Saint-Paul: România este o țară care se dezvoltă. După o creștere economică puternică, a existat o criză în anii 2009 — 2010, la fel ca în multe alte țări. Dar țara cunoaște în prezent o reluare a tendinței de creștere pozitivă. Cred că România dispune de forțe importante pentru a-și îmbunătăți competitivitatea, iar modalitățile sunt cunoscute — sunt subiectele care sunt dezbătute permanent: creșterea ratei de absorbție a fondurilor structurale europene, favorizarea coeziunii sociale, abordarea pozitivă nu numai în domeniul infrastructurilor, ci și în domeniul capitalului uman, reducerea zonelor de sărăcie, acolo unde acestea există. Cred că toate aceste orientări sunt importante pentru a îmbunătăți competitivitatea României, iar Franța este pe deplin dornică să își aducă sprijinul prin demersurile sale, prin competențele sale, prin apropierea sa. România este pentru noi o țară pe care dorim să o sprijinim.

AGERPRES: În ce zone vedeți cel mai mare potențial de dezvoltare economică a României? Care credeți că ar fi domeniile în care România s-ar putea dezvolta cel mai bine?

Francois Saint-Paul: Atunci când întreb firmele franceze, ele subliniază nevoia de formare profesională. Pe de altă parte, aceleași întreprinderi evidențiază calitatea angajaților, dar și necesitatea de a avea o amenajare a teritoriului care să favorizeze înființarea de firme în alte zone decât cele cu o creștere puternică și fără șomaj. Așadar, amenajarea teritoriului, agricultura, formarea profesională sunt sectoare în care România poate progresa și poate cunoaște o îmbunătățire a factorilor săi de competitivitate.

Agepres/(autor: Cătălin Alexandru, editor: Georgiana Tănăsescu)

Dernière modification : 08/10/2015

Haut de page