Discours de Mme Ramona MĂNESCU, ministre roumain des Transports, à l’occasion du Séminaire franco-roumain sur les partenariats public-privé

Excelenţă,
Stimaţi colegi,
Doamnelor şi domnilor,

Am deosebita plăcere de a mă afla astăzi la deschiderea « seminarului franco-român privind parteneriatele public - private in infrastructura de transport », organizat de Ambasada Franţei la Bucureşti în colaborare cu Ministerul român al Transporturilor şi Camera franceză de Comerţ, Industrie şi Agricultură din România.

Permiteţi-mi să mulţumesc Ambasadei Franţei la Bucureşti, şi in mod special domnului ambasador Philippe GUSTIN, pentru colaborarea deosebită în vederea intensificării relaţiilor economice, în mod special în domeniul infrastructurii de transport, şi să exprim felicitările mele pentru organizarea remarcabilă a acestui eveniment.

Sunt pe deplin convinsă că acest seminar va permite participanţilor să identifice noi oportunităţi de dezvoltare şi de diversificare a cooperării economice şi a relaţiilor bilaterale dintre cele două ţări.
Pe parcursul procesului de aderare a României la Uniunea Europeană, precum şi după 1 ianuarie 2007, România a cunoscut o transformare profundă a economiei sale şi o dezvoltare susţinută. În prezent, în pofida contextului mondial dificil din punct de vedere financiar, evoluțiile economice din România rămân încurajatoare, cu multe semnale pozitive la nivel macroeconomic.
Creşterea investiţiilor străine directe în România şi lansarea unor proiecte importante de infrastructură constituie obiective majore pentru revitalizarea economică a României în contextul actualei crize economice. Aici, aş dori să remarc implicarea cu succes a firmelor franceze în proiectele de infrastructură derulate de Ministerul Transporturilor.

Doamnelor şi Domnilor,

Dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă unul dintre aspectele cheie ale economiei româneşti, care în mod incontestabil va contribui la creşterea competitivităţii economice, facilitarea integrării economice în Uniunea Europeană şi va permite intensificarea schimburilor comerciale.
Obiectivul strategic al Guvernului român în politica din domeniul transporturilor este de a asigura infrastructura și serviciile care să susțină activitatea economică și socială, precum și îmbunătățirea calității vieții. Pentru atingerea acestui obiectiv, avem în vedere dezvoltarea de centre naționale intermodale, modernizarea infrastructurii feroviare și rutiere, modernizarea aeroporturilor
naționale și regionale, modernizarea infrastructurii de transport pe căi navigabile interioare și maritime.

Obiectivul Ministerului Transporturilor este de a sprijini dezvoltarea unui sistem de transport eficient, sustenabil, flexibil și sigur, care să contribuie la dezvoltarea economică din România. Master Planul General de Transport, în curs de finalizare, va structura strategia națională de transport până în 2030, prin proiecte aferente tuturor modurilor de transport (feroviar, rutier, naval, aerian şi multimodal), incluzând un set de măsuri pentru investiții în infrastructură, îmbunătăţiri ale serviciilor de transport, măsuri de politică de transport precum şi reforme instituţionale. Acest document strategic se corelează cu strategiile sectoriale, planurile naționale, programele operaţionale și, foarte important, cu rețeaua trans-europeană de transport (TEN-T).

Pentru finanțarea acestor investiții se vor utiliza fondurile de coeziune, fondurile de dezvoltare regională, de finanțare în cadrul Mecanismului Conectarea Europei, contribuțiile bugetare naționale, precum și alte tipuri de finanțare (inclusiv capital privat şi finanţare din partea băncilor comerciale, prin mecanisme PPP).
De aceea, investiţiile în infrastructura de transport reprezintă nu numai o prioritate pentru Guvernul din care fac parte, dar şi o oportunitate pentru investitorii străini.

Prin urmare, Ministerul Transporturilor va continua programele ambiţioase demarate cu finanţare europeană, concentrate pe axele prioritare aferente reţelei TEN-T cu prioritate pe coridoarele de transport paneuropene IV, VII si IX, de o importanţă fundamentală pentru crearea coeziunii spaţiale în Europa.

În cadrul obiectivelor fundamentale ale Uniunii, prioritățile Comisiei Europene se concentrează astăzi pe două coridoare care traversează și România, respectiv coridorul Rin-Dunăre şi coridorul Orient/est-mediteraneean. Acestea sunt coridoare multimodale, care presupun proiecte complexe de dezvoltare a infrastructurii în toate formele posibile şi au ca orizont de finalizare anul 2020.

Astfel, România va primi finanţare prin Mecanismul Conectarea Europei pentru două proiecte majore – modernizarea căii ferate Craiova-Calafat şi a 16 porturi dunărene şi maritime. Valoarea totală a acestor investiţii ajunge la 1,3 miliarde de euro.

Tot în cadrul dezvoltării celor două coridoare de transport există strategia Dunării, un document care își propune să creeze din fluviile Dunărea și Rin o magistrală de transport pan-europeană, ce conectează Marea Nordului cu Marea Neagră si de aici mai departe Marea Mediterană sau continentul asiatic.
Astfel, conectarea celui mai mare port de la Marea Neagră, Constanța, cu portul Rotterdam de la Marea Nordului, cel mai mare port al Europei și unul dintre primele la nivel global, via coridorul Rin – Main – Dunăre este un proiect strategic la nivel european, de care România va trebui să beneficieze la justa valoare.
Azi, pe Dunăre se transportă doar 10-20% din volumele transportate pe Rin, de aceea, investițiile europene vor fi direcționate către asigurarea canalului navigabil și către îmbunătățirea infrastructurii intermodale, respectiv conexiuni feroviare mai rapide între orașe, astfel încât transporturile de mărfuri pe Dunăre să crească în viitorul apropiat cu 20% faţă de nivelul din 2010.

Pentru România, implementarea acestei strategii înseamnă modernizarea porturilor de la Dunăre de-a lungul reţelei de transport TEN-T pentru o dezvoltare durabilă a transportului naval românesc, având ca dată estimată de finalizare anul 2020.

În domeniul transportului aerian, vom continua să dezvoltăm proiectele aferente rețelei TEN-T : construcția de noi terminale pentru mărfuri și pasageri, modernizarea infrastructurilor aeroportuare, îmbunătățirea securităţii şi siguranţei aeriene. Sunt în curs de elaborare studiile de fezabilitate pentru construirea unei infrastructuri de transport intermodal pentru transportul de marfă și pasageri pe aeroporturile din Cluj, Timisoara, Iaşi şi Bucuresti. Valoarea estimată a investițiilor este de 320 de milioane de euro, iar data de finalizare este 2020. In ceea ce priveşte, trebuie să menţionez faptul că România și Bulgaria sunt în curs de implementare a blocului funcțional aerospaţial Danube FAB.
De asemenea, pe fondul insuficienţei resurselor financiare şi a creării cadrului legislativ, odată cu adoptarea Legii nr. 178/2010 privind parteneriatul public-privat,
Ministerul Transporturilor va continua utilizarea noilor instrumente financiare (Parteneriatul Public-Privat / concesiuni) care vor permite realizarea şi dezvoltarea unei infrastructurii de transport durabile.

Dintre proiectele de infrastructură pe care Ministerul Transporturilor le propune a fi abordate în regim PPP/ concesiune voi menţiona :
1. Renovarea si administrarea principalelor 15 staţii de cale ferata din Romania
2. Dezvoltarea de terminale intermodale rutier-feroviare - Centrul Intermodal de Transport Marfă Suceava
3. Magistrala 7 de Metrou Bragadiru – Voluntari
4. Plan de dezvoltare al Aeroportului Internaţional Timişoara –Traian Vuia
5. Terminal intermodal – Olteniţa
6. Platformă industrială în portul Constanţa Sud
7. Front de acostare – cheu fundat la -8,0 m in prelungirea Danei 12 in portul Midia
8. Front de acostare. Cheu fundat al platformei MID1.

În încheiere, as dori să menţionez că realizarea obiectivelor strategice stabilite de Guvernul României presupune dezvoltarea unui număr semnificativ de proiecte. În acest sens, am deosebita plăcere de a reafirma faptul că Ministerul român al Transporturilor acţionează deschis pentru a sprijini şi încuraja cooperarea cu partenerii noştri din Franţa pentru modernizarea infrastructurii, echipamentelor şi mijloacelor de transport în beneficiul ambelor ţări.

Va mulţumesc pentru atenţie.

Dernière modification : 10/02/2014

Haut de page