Discursul Ambasadorului Frantei cu ocazia ceremoniei de decorare a Dnei Gabriela Adamesteanu (11 aprilie 2014)

Dragă Gabriela Adameșteanu,

Ne-am reunit aici în această seară la Reședința Franței nu doar pentru a onora una dintre cele mai importante voci ale literaturii române, romancieră, autoare de nuvele, și, de asemenea, și jurnalistă, ci și pentru a vă mulțumi pentru prietenia pe care o mențineți de mult timp cu țara noastră. Este o mare plăcere pentru mine să vă primesc astăzi, în prezența prietenilor și a apropiaților dumneavoastră. Ne-am reunit pentru a exprima față de dumneavoastră recunoștința țării mele oferindu-vă Ordinul Artelor și Literelor, decorație acordată de Ministerul francez al Culturii.
Franța recunoaște astfel talentul dumneavoastră ca scriitoare, dar și calitatea legăturilor pe care ați știut să le creați între cele două țări ale noastre și marea disponibilitate de care ați dat întotdeauna dovadă când a fost vorba de a lucra alături de noi la o mai bună cunoaștere a literaturii noastre în România, cum ați făcut-o recent pentru prima ediție a Listei Goncourt- Deliberarea studenților români.

Născută la Târgu Ocna, fiica unui profesor de istorie, licențiată a Universității din București în psihologie, dumneavoastră ați lucrat în domeniul editării de carte în timpul regimului comunist.

După Revoluție, ați fost la conducerea săptămânalului independent de cultură politică « Revista22 », editată de Grupul pentru Dialog Social, apoi la conducerea suplimentului său cultural, « Bucureștiul Cultural ».
În 2002, ați primit Premiul Hellman-Hammett pentru jurnalism acordat de Human Rights Watch.
Vicepreședintă (2000-2004) apoi președintă (2004-2006) a Centrului român a Pen-Club, ați fost succesiv la Colegiul Internațional al traducătorilor literari la Arles (decembrie 2000- ianuarie 2001), la Casa Scriitorilor Străini și Traducătorilor Literari la Saint-Nazaire (ianuarie –februarie 2004) și la Vila Marguerite Yourcenar (septembrie – octombrie 2010) deoarece vorbiți curent limba franceză și sunteți de asemenea traducătoare, mai ales din Hector Bianciotti și din Guy de Maupassant.
În 2005, ați făcut parte din echipa de scriitori invitați de Centrul Național al Cărții în programul « Belles Etrangères. »
Și, așa cum am menționat anterior, în 2013, ați fost președinta de onoare a primei ediții a Premiului Goncourt românesc, care a avut succesul pe care îl cunoaștem, succes la care evident ați contribuit în mare parte.
Operele dumneavoastră de ficțiune au câștigat cele mai importante premii în România, au fost constant reeditate și sunt traduse și publicate în 15 țări (Franța,dar și alte țări din Europa și din afara Europei, mai ales Statele Unite).
Dramatizat pentru scenă și montat cu un mare succes la Teatrul Bulandra din București (1986), romanul dumneavoastră Dimineața pierdută,1984 / Matinée perdue a devenit o mare operă clasică, vândută în zeci de mii de exemplare în România. Publicată de Gallimard în 2005, apoi nominalizată pentru Premiul Uniunii Latine (2006), cartea a avut o primire foarte elogioasă în presa franceză. Foarte bine primit și de critica franceză, romanul dumneavoastră, Drumul egal al fiecărei zile, Vienne le jour (Gallimard,2009) a fost nominalizat pentru premiul Jean Monnet de Literatură Europeană în 2010.
Cel mai recent roman, Provizorat, 2010/ Situation Provisoire, editat de asemenea de Gallimard, juxtapune destinele individuale și istoria țării dumneavoastră în timpul dictaturilor.
Nu voi epuiza întreaga dumneavoastră biografie, dar voi menționa încă un roman, La Rencontre, și două culegeri de nuvele (Offrons-nous un jour de vacances, și Eté-printemps) unde puneți în scenă mini-dramele unor indivizi oarecare ce trăiesc într-o lume fără orizont.
Opera dumneavoastră este salutată de țara noastră care vă invită, alături de Norman Manea la Salonul de carte de la Paris, ediția dedicată României, din martie 2013.
In fine, am menționat deja două alte talente pe care le aveți. Traducătoare din Maupassant (Pierre si Jean) și din H. Bianciotti (Sans la misericorde du Christ), sunteți de asemenea autoare de cârti de jurnalism, Obsesia politicii, 1995 (Obsession de la politique) și Cele doua Românii, 2000 (Les deux Roumanies), lucrări care v-au adus articole elogioase în importante publicații franceze, Le Monde, L’Express, Lire, Le Magazine Littéraire, La Quinzaine Littéraire și cu certitudine am uitat vreo câteva…

Dragă Gabriela Adamesteanu, pentru ansamblul operei dvs., pentru contribuția dvs. la răspândirea artelor și a literelor în România și în lume, pentru creativitatea artistică care vă este proprie, într-un cuvânt pentru talentul dvs. și de asemenea în special pentru această prietenie care vă leagă de țara mea, în numele ministrului Culturii, vă numesc Cavaler al ordinului Arte și Litere.

Dernière modification : 14/04/2014

Haut de page