Expozitia "130 de ani de relatii diplomatice" (30 martie)

Mesajul Ministrului român al Afacerilor Externe Teodor Baconschi:

"La 8/20 februarie 1880, Agenţia şi Consulatul General al Franţei, Consulatul General german şi reprezentantul Marii Britanii la Bucureşti transmit concomitent Ministerului Afacerilor Străine de la Bucureşti note prin care cele trei mari puteri ale Apusului recunosc independenţa României. Importanţa capitală a gestului rezidă în concordia celor trei, lucru rar în istoria vremii. Sub acest patronaj România independentă a intrat definitiv în modernitate şi s-a alăturat destinului istoric al Occidentului european.

Anul 1880 marchează şi începutul diplomaţiei române moderne, iar aceasta a ştiut să fie la înălţimea momentului istoric în care era chemată să se manifeste. Primii miniştri plenipotenţari ai României au fost oameni de stat, dar şi de condei, care nu ne-au lăsat doar note şi rapoarte de informare, ci şi o mare literatură. Cât de savuroase sunt scrisorile lui Ion Ghica trimise prietenului său Vasile Alecsandri (unul, ministru la Londra, celălalt la Paris). Admirând într-o zi sculpturile Acropolei la British Museum, Ghica este interpelat de un lord britanic. “Nu te mai uita la mizerabilele ăstea de pietre”, îi spune englezul. Aceste cuvinte sunt preambulul surprinzător al unei pledoarii în care lordul îi explică Prinţului că acele pietre, împreună cu versurile lui Sofocle şi Homer i-au făcut pe englezi, cu Byron în frunte, să sară în apărarea Greciei.

Ceea ce uneşte cele trei mari puteri, adesea rivale, care în 1880 recunosc independenţa României este apartenenţa la acelaşi spaţiu de cultură şi de civilizaţie. Marele gest din 8/20 februarie semnifică intrarea ireversibilă a României într-o structură de alianţe care, dincolo de reaşezările ulterioare, au rămas valabile până astăzi tocmai fiindcă răspund năzuinţelor profunde ale europenilor, de la Cambridge până la Navarin, vorba lordului englez.

La 130 de ani de la acel februarie, putem spune că diplomaţia română a încheiat un ciclu. Reuniţi în marea construcţie europeană, am împlinit ceea ce Kogălniceanu, Alecsandri sau Ion Ghica începuseră în 1880. România este acum partenerul cu drepturi egale al puterilor care îi recunoşteau statalitatea în veacul al XIX-lea. Documentele de arhivă reunite în această expoziţie merită aşadar toată atenţia diplomaţilor de astăzi. Aş îndrăzni să sugerez că vom învăţa din ele mai mult decât istorie – vom descoperi un stil.

Această ocazie aniversară constituie un prilej legitim de mândrie exigentă. Îndoit exigentă, aş spune: în primul rând, fiindcă relaţiile noastre cu Franţa, Germania şi Marea Britanie solicită în continuare diplomaţilor români inventivitate şi acţiune. În al doilea rând, fiindcă diplomaţia noastră, din ce în ce mai profesionistă şi specializată, nu trebuie să înceteze să se compare cu standardele impuse, în acei aurorali ani 1880, de diletanţii Ghica, Alecsandri sau Kogălniceanu.

Prin expoziţia de faţă, România îşi educă memoria europeană, iar aceasta ne îndeamnă la recunoştinţă faţă de partenerii noştri britanici, francezi şi germani pentru actul din 1880. Prietenia acestor mari ţări europene a fost demonstrată constant atât înaintea aderării României la Uniunea Europeană, cât şi după 2007. Ca şef al diplomaţiei române, nu-mi pot dori decât consolidarea continuă a acestei triple prietenii."

Teodor Baconschi

-----------