Conferinta arhitectului Patrick Bouchain

Cine construiește ?

Conferinţa arhitectului francez 

Patrick Bouchain

la sala Elvire Popescu a Institutului francez din București

12 martie 2010 la 18h30


Născut la Paris în 1945, Patrick Bouchain este architect și scenograf.

« Profund anticonformist », potrivit revistei Express, Patrick Bouchain promovează, de treizeci de ani, o politică foarte democratică a arhitecturii. 

Absolvent de Beaux-Arts la Paris, el apară ideea de « urbanism democratic », fiind primul care a transformat siturile industriale în fabrici culturale, precum fosta fabrică de biscuiţi LU de la Nantes, devenită Le lieu unique, La condition publique de la Roubaix sau Le magasin de la Grenoble. O manieră de a demonstra că « se poate face altfel și mai ieftin ». 

În domeniul artelor spectacolului, Bouchain est arhitectul care a construit teatrul ecvestru Zingaro de la Aubervilliers și Academia de Arte ale Circului Fratellini de la Saint-Denis.

Ca și scenograf, s-a implicat în organizarea bicentenarului Revoluţiei franceze, în 1989 și celebrarea trecerii în anul 2000 pe Champs-Élysées.

Invitat la Bienala de la Veneţia în 2006, Patrick Bouchain a amenajat spaţiul Pavilionului francez în jurul conceptului de « Métavilla », conceput ca un « loc de schimb și de convergenţă a cunoștinţelor, exact așa cum poate să fie un șantier ».

Punctul său de vedere ilustrează demersul singular al unui arhitect care « a încetat să facă arhitectură » pentru a lăsa locul « mobilităţii lucrurilor » și « convivialităţii oamenilor ».

«Multă vreme, arhitecţii au considerat că ceea ce se numește reabilitare sau restaurare nu este sinonim cu modernitatea. Eu, când am terminat facultatea, am decis să nu construiesc, ci să fac doar un act de întreţinere sau transformare. Şi contrar a ceea ce gândesc arhitecţii, când transformi o clădire existentă, vorbești mai degrabă de arhitectură decât atunci când construiești o clădire nouă (…). Sunt împotriva conceptului de tabula rasa și în favoarea transformării lucrurilor existente. Nu trebuie să păstram totul sub pretextul că trecutul este indispensabil, ci dimpotrivă să-l transformăm pentru a deveni contemporan. De aceea, am folosit adesea clădiri sau lucrări de artă pentru a « exemplifica metoda mea ».
Patrick Bouchain

Parcurs  cronologic
•    1972 - 1974 : profesor la Ecole Camondo, Paris
•    1974 - 1981 : profesor la Ecole des Beaux-Arts, Bourges
•    1981 - 1983 : cofondator și profesor la Ateliers / École Nationale Supérieure de Création Industrielle   
•    1988 - 1995 : consilier al lui Jack Lang, Ministrul Culturii
•    1989 - 1994 : director al Atelierului public de Arhitectură și Urbanism al orașului Blois
•    2006 – 2008 :    director al colecţiei  « L’impensé »,  Actes Sud

Principalele  realizări
•    1985 : Amenajarea Centrului Naţional de Artă Contemporană Le Magasin (Grenoble)
•    1988 : Teatrul Zingaro (Aubervilliers)
•    1991 : Auditoriul Volière Dromesko (Lausanne)
•    1991 : Le Caravansérail la Ferme du Buisson (Noisiel)
•    1993 : La Grange au Lac (Évian)
•    1994 : Casa "Starck": construiește această casă din lemn, imaginată de P. Starck și vândută în catalogul " 3 Suisses"
•    1995 : Centrul administrativ și tehnic din Valeo (La Verrière )
•    1997 : Sediul Thomson Multimédia (Boulogne-Billancourt)
•    1999 : Transformarea fostelor uzine LU în Le Lieu Unique (Nantes)
•    2000 : Muzeul Internaţional al Artelor Modeste (Sète)
•    2002 : Academia Fratellini (Saint-Denis)
•    2004 : La Condition Publique (Roubaix)
•    2005 : Piscina Les Bains (Bègles)
•    2006 : Pavilionul francez la Bienala de Arhitectură de la Veneţia
•    2007 : Cité nationale de l'histoire de l'immigration (Paris)
•    2007 : Transformarea abatoarelor le Channel (Calais)
•    2008 : Restaurantul "La Colline du Colombier"

Lucrări
•    La condition publique, Editura Sujet/Objet, colecţia Histoire de construire, mai 2004
•    Construire autrement, Editura Actes Sud, colecţia L'Impensé, septembrie 2006