Expoziţia Napoleon AL III-lea şi România

MNAR, 23 octombrie 2008 - 1 februarie 2009; Castelul de la Compiègne, 20 martie - 29 iunie 2009

Cu ocazia aniversării a 200 de ani de la naşterea lui Napoleon al III-lea, Muzeul Naţional de Artă al României şi Castelul de la Compiègne organizează, împreună cu Ambasada Franţei, Institutul Francez din Bucureşti şi Ministerul Culturii şi Cultelor, o expoziţie cu tema „Napoleon al III-lea şi România”.

După cum se ştie, Napoleon al III-lea a jucat un rol esenţial in formarea României moderne. În 1856, după victoria Împăratului Francezilor în Războiul Crimeii, Congresul de la Paris a eliminat protectoratul rus asupra Principatelor Române. Recunoscând suzeranitatea otomană asupra Valahiei şi Moldovei, Tratatul de la Paris a plasat cele două Principate sub protecţia puterilor europene şi indeosebi a Franţei. În  plus, Valahiei şi Moldovei li se recunoaşte dreptul de a convoca Adunări pentru a decide organizarea lor viitoare.  Este vorba de primul pas către Unirea din 1859 şi crearea României moderne.

Plasată sub înaltul patronaj al preşedinţilor Nicolas Sarkozy şi Traian Băsescu, această coproducţie excepţională a MNAR şi a Castelului de la Compiègne oferă o ocazie unică de a reflecta asupra rolului suveranului francez în unificarea principatelor române şi începutul istoriei moderne a României. Ea se va articula în jurul a 5 teme principale, evocând mai întâi occidentalii care au călătorit în Moldova şi în Valahia în secolele XVIII-lea şi al XIX-lea; se va aminti apoi mobilizarea intelectualilor francezi în chestiunea unirii Principatelor. Implicarea personală a lui Napoleon al III-lea în problematica Orientului este ilustrată prin evocarea Războiului Crimeii şi a Tratatului de la Paris din 1856. Francofilia primilor conducători ai principatelor unite – Alexandru Ioan Cuza şi Carol de Hohenzollern-Sigmaringen (viitorul rege Carol I) – va fi ilustrată prin obiecte personale şi sejururile lor în Franţa. Expoziţia universală din 1867 de la Paris a reprezentat o etapă decisivă pentru recunoaşterea principatelor unite pe scena internaţională. De asemenea, în domeniul artistic, raporturile între România şi Franţa sub al Doilea Imperiu vor fi explorate prin paralele între tablouri româneşti şi tablouri franceze.

Vor fi reunite 200 de piese de colecţie provenind din colecţii publice româneşti şi franceze precum şi de la colecţionari privaţi. Numeroase opere vor atrage atenţia : portretele lui Napoleon al III-lea şi Eugenie pe o tapiserie Gobelins după Winterhalter; obiecte franceze aparţinând lui Cuza şi lui Carol de Hohenzollern, sejururile acestuia din urmă la Compiègne şi la Paris cu reconstituirea unei părţi din apartamentul său la Compiègne şi vizita sa la Operă; afirmarea principatelor unite pe scena internaţională la expoziţia universală din 1867 cu mai multe piese din Tezaurul de la Pietroasa împrumutate de Muzeul Naţional de Istorie al României; confruntarea între artiştii români şi francezi, în special Grigorescu şi Millet; în sfârşit, câteva personalităţi române actori ai vieţii artistice pariziene, în special Georges de Bellio, care a achiziţionat o pânză importantă a lui Monet – „La Rue Montorgueil, sărbătoarea din 30 iunie 1878”, împrumutată de muzeul d’Orsay.

Expoziţia beneficiază de o scenografie specială, datorată lui Cristophe Clément, directorul departamentului de arhitectură, muzeografie şi echipament de la Direcţia Muzeelor din Franţa.

Cooperarea între MNAR şi muzeele franceze a avut ca punct de plecare expoziţia „Umbre şi lumini. Patru secole de pictură franceză”, organizată în 2005. Această colborare a continuat cu „Bourdelle, vector al modernităţii”, deschisă în 2006 la Muzeul Naţional de Artă al României, şi „Linia şi culoarea. Desene florentine din secolul al XVII-lea, expoziţie inaugurată recent, care prezintă, în premieră în România, cele 61 de desene din colecţiile Muzeului Luvru, realizate de 31 de artişti toscani din secolul al XVII-lea.

Inaugurarea expoziţiei - galerie foto

Citiţi discursul Ambasadorului

Site-ul Muzeului Naţional de Artă al României