Interviul Ambasadorului Frantei la RFI
Franţa nu face legătura dintre aderarea României la spaţiul Schengen şi chestiunea rromilor". Iată ce declară la RFI ambasadorul Franţei în România, Henri Paul. Aflat la Paris, oficialul francez a asistat la toate întâlnirile pe care o delegaţie din România le-a avut cu miniştri francezi.
Henri Paul spune că întâlnirile s-au desfăşurat într-un cadru prietenesc şi că nu există relaţii tensionate între cele două ţări.
Pe de altă parte, ambasadorul Franţei spune că Parisul nu se teme de criticile venite de la Bruxelles, pentru că acţionează în deplină legalitate.
Iată interviul cu ambasadorul Franţei, realizat de Luca Niculescu :
Rep : Domnule ambasador, există voci, chiar voci oficiale în România, care spun că relaţiile dintre Paris şi Bucureşti sunt tensionate în clipa de faţă. Împărtăşiţi această opinie ?
H.P. : Deloc. Mă aflu acum la Paris, tocmai l-am ascultat pe prim-ministrul Francois Fillon, am citit comunicatul de la Elysee, am asistat la toate întâlnirile cu oficialii români. Cu toţii au subliniat caracterul amical al acestor întâlniri şi dorinţa comună de a găsi o soluţie, s-a vorbit despre dificultăţi, dar şi despre dorinţa de a păstra spiritul parteneriatului strategic şi al prieteniei istorice dintre Franţa şi România. Ca urmare, cred că expresia "relaţii tensionate" este puţin excesivă, chiar foarte excesivă.
Rep : Pe de altă parte, secretarul de stat Valentin Mocanu, aflat la Paris a spus că există oameni în România cărora le este teamă de o derivă rasistă şi xenofobă în Franţa. Ce răspundeţi ?
H.P. : Eu nu văd riscuri de rasism şi xenofobie. Văd că majoritatea celor care se întorc în România vin în cadrul repatrierilor voluntare. Există şi câteva expulzări, dar după cum ştiţi, Franţa nu expulzează decât cazuri individuale ale unor persoane aflate în situaţie ilegală. Nu văd deci premisele nici unor probleme rasiale sau de altă natură. Cred că e vorba mai curând de puţină inflamare mediatică.
Rep : Ce aşteaptă Parisul de la Bucureşti în această chestiune, după întâlnirile pe care le-aţi avut la Paris ?
H.P. : Sunt două lucruri şi am avansat bine pe cele două dosare. Primul înseamnă o mai bună cooperare poliţienească şi judecătorească. Din acest punct de vedere, vizita secretarului de stat Fătuloiu la Ministerul francez de Interne s-a derulat foarte bine. Ministrul de Interne ne-a spus că Franţa e mulţumită cu cele anunţate de domnul Fătuloiu. Vor fi trimişi poliţişti români suplimentari, care vor ajuta la descoperirea reţelelor de traficanţi. Va veni poate şi un magistrat de legătură român, cu acelaşi obiectiv.
Cel de-al doilea obiectiv şi mai important, dar şi mai dificil e cel al integrării. Domnul Mocanu a venit cu câteva propuneri, dar acum trebuie puse în practică, în special în domeniul educaţiei, al locuinţelor şi mai ales al atragerii de fonduri europene. Prim-ministrul francez ne-a spus că l-a sunat pe preşedintele Comisiei Europene, domnul Barosso, pentru a organiza o reuniune la Bruxelles, pe tema atragerii fondurilor europene pentru rromii din Europa.
Rep : Pe de altă parte, nu vă este teamă de criticile care au fost auzite de la Bruxelles, pe tema acestei politici de trimitere a rromilor în România ?
H.P. : Franţa nu se teme de criticile de la Bruxelles, pentru că este în legalitate. Ar fi ciudat ca Bruxelles-ul să ne facă reproşuri, întrucât ceea ce facem azi am făcut şi în ultimii ani. Repatrierile de rromi nu înseamnă un lucru nou, deci nu e nici un motiv să ne critice azi.
Ceea ce dorim în schimb este o atenţie mai mare din partea Comisiei Europene, în susţinerea eforturilor României, pentru a-i integra pe rromi. Astăzi, doar o mică parte din fondurile europene e consacrată acestei probleme. Ar trebui mobilizate poate credite de asistenţă tehnică sau fonduri structurale. Trebuie ca şi colectivităţile locale din România să realizeze proiecte de fonduri structurale pentru rromi. Mă gândesc aici la construcţia de locuinţe sau la igienizarea unor spaţii - iată proiecte pentru care pot fi atrase fonduri structurale.
Rep : O ultimă întrebare : Aderarea României la spaţiul Schengen este pusă sub semnul întrebării, aşa cum dădea de înţeles secretarul de stat Pierre Lellouche ?
H.P. : Ascultaţi. În cursul acestor întâlniri nu s-a vorbit deloc despre asta. Nici în discursul prim-ministrului sau al preşedintelui Franţei nu a fost evocată această chestiune. Aderarea e prevăzută în martie 2011, iar până atunci, cele două ţări vor lucra mult împreună. Franţa în mod oficial nu face legătura între aderarea la Schengen şi chestiunea rromilor. Nu e un subiect de actualitate. Azi, Franţa şi România lucrează în comun la ameliorarea situaţiei.