După reuniunea la vârf informală din 1 martie, Europa trebuie să facă faţă crizei (4 martie 2009, Ziarul Financiar)

Cât timp va dura criza? Ce amploare va avea în România? Avem puţine certitudini în jur. Cifrele greşite se adună şi moralul scade, dar nimeni nu ştie cu adevărat ce va aduce ziua de mâine.

Ce este sigur, este faptul că criza actuală afectează toate economiile lumii, cu intensităţi diferite. Statele Unite sunt afectate în mod deosebit, şi noua administraţie americană are multe de făcut pentru a redresa industria, a ţine în frâu şomajul, a gestiona consecinţele spargerii bulei imobiliare şi financiare, şi, în special, consecinţele sociale care decurg din acestea. În Europa, se conturează un răspuns coordonat pentru criză, nu fără dificultăţi. În timpul Preşedinţiei Franceze a Consiliului Uniunii de anul trecut, s-au luat iniţiative care trebuie să se concretizeze sub preşedinţia cehă : o reglementare financiară mai bună, întărirea instituţiilor de supraveghere, rol crescut al FMI şi al Băncii Mondiale, şi mai ales sprijinirea sectorului bancar. Ţările europene aşteaptă de la Comisia de la Bruxelles propuneri şi acţiuni de susţinere pentru sectoarele cele mai afectate, în special industria auto.

Dar caracterul imperfect al construcţiei europene se întrevede cu claritate: Zona Euro rezistă mai bine decât restul ţărilor europene care nu fac parte din ea, şi ale căror monede suferă. Şi, chiar în această zonă, continuă să persiste divergenţe între politicile bugetare (naţionale şi încă insuficient coordonate) şi politica monetară (unificată de Banca Centrală). Anumite soluţii par totuşi să fie excluse, precum întoarcerea la protecţionism sau politica „cavalerului singuratic”, care nu mai pot fi concepute în economiile din prezent, larg-deschise (sloganul Preşedinţiei Cehe este „Europa fără frontiere”) şi interdependente.
In ciuda diferenţelor de perspectivă legitime, reuniunea informală la vârf din 1 martie, a subliniat o adevarată conştientizare colectivă, iar anumite trăsături comune ale planurilor anti-criză sfârşesc prin a prevala:

O constientizare a necesitatii unei dezvoltari durabile, pe linia recomandarilor planului energie – climat. In aceasta privinta, anunturile Presedintelui OBAMA au aparut ca fiind foarte pozitive.

O monitorizare foarte fina a situatiei sectorului bancar, ale carui dificultati sunt departe de a fi incheiate, in special pentru bancile foarte angajate in economiile emergente.

O sustinere a sectoarelor industriale cele mai afectate, precum acela al constructiei de masini.
O protectie sociala si, pentru anumite state, foarte afectate, o sustinere a consumului.

Dar ansamblul acestor masuri este finantat prin indatorari, iar adancirea deficitelor nu inceteaza sa ingrijoreze, intr-o perioada in care increderea nu a revenit, si in care banii au devenit mai rari.

In acest context, proiectele de investitii publice si private care vor fi propuse, vor fi mai riguros selectionate si poate, mai bine finantate. Banii vor merge acolo une investitia va fi mai sigura si mai profitabila pe termen mediu si lung. In Europa, in cazul rarefierii banului privat, efectul de redristribuire si antrenare jucat de bugetul european este esential, in completarea politicilor nationale. Acest lucru este valabil si pentru finantarile externe care sunt interventiile din partea BERD, ale Bancii mondiale sau sprijinul de la FMI. Nu mai este vremea de a avea fata de ele ingrijorari de natura politica sau ideologica, ci de a coordona sprijinul lor pentru economiile fragilizate de criza, cum sunt cele ale statelor din Est. In aceasta privinta, Franta sustine revenirea BERD la politica de sprijinire a banciilor din Europa de Est.

Este, de asemenea, urgent să se restaureze credibilitatea politicilor publice, zguduite de deficite si de amploarea crizei. Simplificarea structurilor administrative, reducerea procedurilor birocratice, asa cum sunt anuntate de noul Guvern roman, sunt masuri eficace.

In acest context, Franta ramane alaturi de Romania, conform partenariatului strategic incheiat intre cele doua tari in februarie 2008 si apreciaza sprijinul sau, reafirmat cu ocazia reuniunii la varf din 1 martie 2009. O delegatie de investitori francezi o va insoti in zilele de 5 si 6 martie pe doamna Anne-Marie IDRAC, secretar de stat pentru comertul exterieur, care va efectua o vizita de lucru in Romania. Fiind totodata si primul ministru al guvernului francez care efectueaza o vizita la Bucuresti de la formarea noului guvern roman, doamna IDRAC va participa la inchiderea seminarului organizat de Camera de comert franco-romana pe tema : « Franta – Romania : impreuna impotriva crizei ». Este un bun semnal dat mediilor economice ale celor doua tari ale noastre : perioada actuala, precum toate perioadele dificile, este propice apropierii si reformelor.