Discurs cu ocazia exponatului lunii la MNIR: Stindardul lui Stefan cel Mare (6 iulie 2011)

Domnule Director general al Muzeului de Istorie a României, draga Ernest Tarnoveanu,
Domnule reprezentant al Ministrului Culturii si Patrimoniului national al României,
Domnule Ambasador al Moldovei, Draga coleg,
Doamnelor si Domnilor, Dragi prieteni,


Atunci când directorul general al Muzeului National de Istorie mi-a cerut sa fiu prezent la aceasta ceremonie, bine-înteles ca am raspuns pozitiv, cu respect si prietenie, cunoscând eforturile pe care le face în beneficiul patrimoniului tarii sale.
Nu puteam nici sa uit ca stindarul lui Stefan cel Mare a fost predat României de catre Franta, într-o perioada din cele mai triste a primului razboi mondial, într-un moment în care România, aliata a Frantei, se gasea sub o crunta ocupatie.
Nu puteam sa nu aduc un omagiu acestui stindard glorios, care sta marturie a unui trecut glorios al României, si care are o încarcatura religioasa pentru români.
Si nu puteam sa nu folosesc aceasta ocazie pentru a afirma cât de iubita este România de catre francezi. In 1917, însusi Presedintele Republicii franceze, Raymond Poincaré, prezida ceremonia de predare a drapelului în marele amfiteatru de la Sorbona. Astazi, sunt mândru sa reprezint Franta într-un moment în care stindardul, restaurat, îsi reia locul în cadrul colectiilor acestui Muzeu. Prin urmare, va felicit cu multa emotie, Domnule Director general, pentru initiativa Dumneavoastra si va multumesc pentru ca m-ati invitat la aceasta ceremonie, cu atât de putin timp înainte de sarbatoarea noastra nationala de 14 iulie.
Traiasca Franta ! Traiasca România ! Traiasca prietenia franco-româna!