Alocutiune de închidere pronuntata de Ambasadorul Frantei în România cu ocazia intalnirilor de la Cluj - Patrimoniu alimentar (9 octombrie 2009)

Domnule Presedinte al Consiliului Judetean,

Domnule Primar,

Domnule Prefect,

Domnule Rector al Universitatii,

Doamnelor si Domnilor Directori,

Doamnelor si Domnilor,
 

Este pentru mine o mare placere sa închid aceasta a 2-a editie a « Rencontres de Cluj sur le patrimoine alimentaire », manifestare pe care am initiat-o în noiembrie 2008, în cadrul Presedentiei franceze a Uniunii Europene. 

La aproape un an dupa acest eveniment, tema patrimoniului alimentar si a punerii în valoare a produselor traditionale ramâne, mai mult ca niciodata, de actualitate în contextul crizei pe care o cunoastem si care nu a ocolit sectorul agricol.

Cu siguranta toti dintre dumneavostra ati urmarit prabusirea preturilor pentru anumite filiere -cum ar fi cele privind laptele, porcinele sau cereale- si dificultatile la export pe care le-au întâmpinat numerosi operatori.

In acest context dificil cauzat de procesul globalizarii, întoarcerea la specificul local, la teritoriu, la traditie poate reprezenta o solutie pentru a apropia producatorii de consumatori, o parte dintre acestia din urma fiind din ce în ce mai mult în cautarea unor produse diversificate de mai buna calitate. Nu este rezonabil sa gândim ca aceasta întoarcere la specificul local si la produsele traditionale reprezinta o solutie universala pentru provocarile cu care se confrunta agricultura europeana dar ea poate constitui o oportunitate pentru anumite produse, pentru anumite zone si, în special, pentru anumiti producatori

care doresc sa continue a-si asigura existenta în acest mod. Cu siguranta, prezentarile si marturiile la care ati asistat pe parcursul acestor 2 zile au ilustrat aceasta din plin.

Tin deci sa multumesc în mod deosebit Rectorului Universitatii de Stiinte Agronomice din Cluj pentru faptul ca a gazduit pentru a doua oara aceste «Rencontres » în sediul prestigios al Universitatii, cât si echipei Centrului Cultural Francez din Cluj, pentru faptul ca a organizat aceasta manifestare.

Adresez de asemenea multumiri principalilor parteneri din sectorul privat (BRD-Groupe Société Générale, GROUPAMA) care au sustinut realizarea acestor « Intâlniri », ca si numeroaselor institutii partenere si participantilor din România dar si din întreaga Europa : din Franta, Italia, Belgia sau Ungaria, care au facut ca dezbaterile sa fie mai complexe.

Datele stabilite pentru organizarea acestor « Intalniri » la Cluj coincid de asemenea cu luna « Originii si Calitatii », organizata în Franta pentru al 2-lea an consecutiv, în perioada 1-31 octombrie, la initiativa Ministerului Alimentatiei, Agriculturii si Pescuitului si a Institutului National al Originii si Calitatii (INAO), pentru a redescoperi produsele sub semnul oficial al originii si calitatii.

Acest eveniment are ca obiectiv promovarea produselor sub semnul identificarii, al calitatii si al originii si institue o întâlnire anuala cu consumatorii. Astfel, originea si calitate constituie piloni importanti ai politicii ministerului în ceea ce priveste alimentatia, unul dintre obiectivele acestei politici fiind de a garanta consumatorului diversitatea si calitatea ofertei alimentare.

Salonul Produselor Traditionale pe care îl vom inaugura în câteva momente demonstreaza diversitatea si dinamismul acestei forme de agricultura în România. Pâinea taraneasca si pâinea din Arad sau din Oradea, produsele lactate din Mures si Brasov, cârnatii din Alba sau din Salaj, mierea din Cluj, legumele din Maramures, palinca din Bihor sau din Zalau, aceasta este întreaga Românie invitata la masa noastra. « Savuroasa Românie », îsi intitula Radu Anton Roman, în 2001, nu mai putin savuroasa sa colectie de 358 retete culinare, fiecare cu istoria ei. Aceasta lucrare este o bogata privire de ansamblu asupra gastronomiei românesti, care releva semnificatia spirituala a anumitor feluri de mâncare, a unor mese legate de ritualuri având o traditie multimilenara sau care descriu traditiile taranesti legate de mese de ceremonie. Acest patrimoniu bogat si variat, la care tin producatorii si consumatorii români trebuie sa fie protejat iar productia acestor produse trebuie încurajata si dezvoltata.

In acest scop, Franta si România au realizat în perioada ianuarie – iunie 2009 un proiect de înfratire institutional privind produsele de calitate, care a reunit Ministerul român al Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si Institutul National al Denumirilor de Origine din Franta. 15 experti francezi au fost moderatorii a douazeci de ateliere  la care au participat un mare numar de experti români din cadrul ministerului Agriculturii, ai ONPTER (Oficiul National des Produse Traditionale si Ecologice în România, constituit în luna mai 2008), sau ai organismelor de certificare. 

Obiectivul proiectului de înfratire a fost de a consolida sistemul de calitate alimentara si de protectie a produselor de calitate (denumire de origina protejata, indicatie geografica de provenienta, specialitate traditionala garantata).

Acest proiect de înfratire, al carui raport final a fost emis de curând, a permis realizarea unui bilant asupra procedurilor implementate în România, dar si constatarea faptului ca sunt înca necesare eforturi pentru a comunica si a face cunoscute instrumentele create la nivelul structurilor deconcentrate si a structurilor profesionale. Consider ca este esential ca eforturile sa fie continuate pentru ca produsele românesti de calitate sa fie nu numai protejate dar si puse în valoare.

Semnele de calitate disting cele mai bune dintre produsele agricole si agroalimentare. Aceste produse, fabricate sub semnul calitatii,  sunt sinonime ale gustului, « savoir-faire »-ului, teritoriului, placerii si convivialitatii. Ele permit mobilizarea producatorilor pentru actiuni colective vizând ameliorarea calitatii, transformarea produselor, comercializarea sau marketing-ul în comun. Ele permit dinamizarea zonelor rurale, pastrând în acelasi timp activitatea producatorilor dar si peisajele în care se integreaza productia. Ele sunt deseori originea dezvoltarii turismului rural, un exemplu reusit fiind « drumul vinului ».

Semnele de calitate sunt de asemenea emblematice pentru agricultura, sau mai degraba agriculturile europene pe care dorim sa le aparam, pentru care miza se refera la diversitate, calitate, respect pentru mediul înconjurator, gestionare rationala a spatiului rural.
 

Permiteti-mi sa spun câteva cuvinte despre provocarile care ne asteapta, legate de viitorul Politicii Agricole Comune.

Franta, prima putere agricola a Europei, trebuie sa indice drumul.

Este ceea ce a facut recent cu Germania, legat de propunerile concrete facute Uniunii Europene pentru a iesi din criza laptelui, propuneri care sunt pe cale sa se finalizeze cu ocazia viitorului Consiliu European.

Dar Franta nu va putea construi acest drum fara aliatii sai din Europa. România face, bineînteles, parte dintre acesti aliati.

In scopul lansarii reflectiei asupra viitorului agriculturii franceze si, mai general, europene, ministrul Alimentatiei, Agriculturii si Pescuitului, Dl. Bruno LE MAIRE a demarat în Franta, acum câteva saptamâni, Marea Dezbatere asupra viitorului agriculturii si pescuitului. Aceasta dezbatere va stabili orientarile majore care vor fi reluate de catre o Lege privind Modernizarea Agriculturii.

Dezbaterea va determina directia catre marile provocari de mâine, care sunt securitatea si independenta alimentara, conservarea terenurilor agricole si amenajarea teritoriului, pastrarea veniturilor agricultorilor, conservarea mediului înconjurator.

La nivel european, criza pe care o traversam, în special în sectorul laptelui, a demonstrat, daca mai era cazul, ca avem nevoie de a stabili noi reguli pentru stabilizarea pietelor agricole. Vechile reguli nu mai functioneaza. Acesta nu este un motiv pentru a renunta la reguli cu totul. Este mesajul dat la începutul saptamânii, cu ocazia Consiliului informal care a avut loc la Bruxelles.

PAC are de asemenea nevoie de o noua linie directoare. Ministrul francez al agriculturii propune ca aceasta noua linie directoare sa fie hranirea a 500 milioane de europeni si, în consecinta, nu se mai vorbeste despre PAC ci despre politica agricola si alimentara europeana.

Obiectivul este simplu : hranirea corecta a celor 500 milioane de cetateni europeni dintre care 33 de milioane nu se hranesc îndeajuns.

Pe aceasta cale dificila si curajoasa îsi propune Franta sa continue sa avanseze alaturi de partenerii sai europeni. Mijloacele pentru a reusi aceasta vor cere îndrazneala, imaginatie, capacitatea de a reexamina certitudini stabilite. Tocmai aceasta va conferi valoare muncii depuse de cele 27 State Membre. Nu exista alta cale decât aceea a unei refaceri colective a unei noi PAAC.

Produsele traditionale au deci pe deplin locul lor în cadrul acestei viitoare politici agricole si alimentare europene. Nu ma îndoiesc de faptul ca lucrarile acestor « Rencontres de Cluj » vor îmbogati reflectiile noastre în aceasta perspectiva.

In asteptare, sa facem loc Salonului de Produse Traditionale.

Va multumesc pentru atentie.