Interviu Rompress (2 februarie 2008)

1. Domnule ambasador, oficialii români au declarat că îşi doresc ca parteneriatul special al României cu Franţa încheiat în 1997 să fie ridicat la o treaptă superioară de colaborare cu ocazia vizitei preşedintelui Nicolas Sarkozy la Bucureşti pe 4 februarie. Cum se va pune în practică această idee, se va semna un nou acord de parteneriat? 

Declaratia politica care va fi semnata la Bucuresti luni, va deschide o noua era a relatiilor franco-romane, caci le va conferi un cadru precis, acela al unui parteneriat strategic intre cele doua tari ale noastre in interiorul UE. Noi lucram cu Guvernul roman la o foaie de parcurs, pe actiuni concrete in domeniile energiei, al agriculturii, al dezvoltarii durabile, al cooperarii in domeniile cercetarii si educatiei, care deschid cai catre viitor.

2. În România, unii analişti şi jurnalişti au vorbit despre stilul asemănător de a face politică al preşedintelui Sarkozy şi al preşedintelui Traian Băsescu. Poate influenţa o bună relaţie între cei doi şi relaţia dintre cele două ţări? Putem vorbi de o apropiere personală între cei doi preşedinţi? După axa Bucureşti-Londra Washington, se poate discuta de o axă Bucureşti-Paris?

Cunoscindu-i pe cei doi Presedinti, sunt convins ca se vor intelege bine. Au avut aceeasi abordare pragmatica a problemelor. In afara de aceasta, Presedintele BASESCU, ca si Presedintele SARKOZY, isi pun in practica convingerile lor europene. Am notat, de exemplu, recentele afirmatii ale Presedintelui BASESCU la Belgrad. Presedintele SARKOZY ar fi putut face aceleasi afirmatii.

3. Franţa va prelua preşedinţia Consiliului European în a doua jumătate a anului 2008. Vor exista în acest sens discuţii ale preşedintelui Sarkozy la Bucureşti despre anumite teme de interes pentru preşedinţia franceză? Care este opinia Franţei despre viziunea României privind politica comună energetică a UE şi creşterea prezenţei UE în zona Mării Negre? 

Unul dintre motivele vizitei Presedintelui francez este exact acela de a vorbi cu omologul sau despre prioritatile presedintiei franceze, pentru o mai buna intelegere a asteptarilor Romaniei. Printre aceste subiecte, securitatea energetica si necesitatea unei perspective comune, europene, asupra energiei  fac parte dintre prioritatile franceze. Cat despre marea Neagra, aderarea Romaniei si Bulgariei a creat un nou spatiu de vecinatate pentru UE si este deci normal ca cei 27 sa faca eforturi pentru a dezvolta in aceasta zona influenta stabilizatoare a UE si pentru a promova aici valorile sale.

4. Franţa este unul dintre principalii investitori în economia românească. Vizita preşedintelui Sarkozy în România va însemna şi un semnal pozitiv  pentru alte companii franceze referitor la oportunităţile din România? Cum văd companiile franceze  prezente în România mediul de afaceri actual de aici? 

Romania este o piata foarte interesanta, iar intreprinderile noastre se dezvolta foarte bine aici si au multe proiecte. Putem regreta ca, in anumite domenii precum infrastructurile sau materialul de transport, de exemplu, intreprinderile noastre sunt inca foarte putin prezente, cand de fapt aici este nevoie. In domeniul energetic avem multa expertiza, care nu cere decat sa fie intrebuintata in aceasta tara.

5. Care este agenda politică a Franţei în vederea Summit-ului NATO de la Bucureşti, mai ales în ceea ce priveşte extinderea Alianţei cu cele trei ţări candidate din Balcanii de Vest şi acordarea unor planuri de acţiune (MAP) în vederea aderării Georgiei şi Ucrainei? 

Franta nu are inca o pozitie privitoare la acest subiect. Discutiile sunt inca in curs la Bruxelles.

6. România şi Franţa au poziţii diferite în ceea ce priveşte statutul provinciei Kosovo. Va fi discutat acest subiect cu ocazia vizitei preşedintelui Sarkozy?

Sunt sigur ca acest subiect va fi abordat. Pozitiile sunt mai putin diferite decat ar parea. Romania ca si Franta doresc o perspectiva europeana asupra acestui dosar si vor face tot ce le sta in putinta pentru a evita repercusiuni care sa ameninte stabilitatea in zona. Dar, inca o data, raspunsul trebuie sa fie inainte de toate, european. Asa cum a afirmat Presedintele BASESCU la Belgrad, poporul sarb trebuie sa inteleaga ca viitorul sau este in UE, cu conditia sa faca alegerea necesara.
 
7. Cum caracterizaţi climatul politic şi economic din România?

Nu este rolul meu sa caracterizez climatul politic. Fiecare isi face o parere, iar alegerile care se apropie vor permite populatiei, la sfarsitul anului, sa se hotarasca. Climatul de afaceri este bun, si am incredere in autoritatile publice pentru a face actiunile de corectare necesare.

8. În presa română se scrie în mod frecvent despre repatrierile unor cetăţeni români din Franţa, majoritatea de etnie romă. Oficialii români au declarat că în interiorul UE nu există migraţie, iar problema romilor după aderarea României la Uniune a devenit una europeană. Care este poziţia Franţei asupra acestei probleme?

Va fac trimitere la declaratiile mele de presa : Franta crede ca trebuie sa existe o politica europeana pentru migratii, si va face din acest lucru una din temele presedintei sale. Franta crede in aceeasi masura in libertatea de circulatie a cetatenilor europeni. Acest lucru nu ii priveste numai pe romi, depasind cu mult acest cadru. Pentru Romi, derulam in Franta, actiuni de integrare, la nivel national si local. Sunt satisfacut ca Guvernul roman a luat initiative pe acest subiect, si am contacte frecvente cu Agentia Nationala pentru Romi.

9. Autorităţile de la Bucureşti şi-au declarat susţinerea necondiţionată pentru apropierea Republicii Moldova de Bruxelles. Cum vede Franţa viitorul european al acestei ţări, unde limba oficială este o limbă latină?

Pentru moment, Moldova nu a satisfacut exigentele de reforma care sa ii permita sa spere o aderare rapida la Uniunea europeana. Dar suntem apropiati sufleteste de Moldova, care face parte din Francofonie.