Lansarea PFUE la Bucuresti (3 iulie 2008)

Domnule Ministru,
Doamnelor si Domnilor Ambasadori,
Doamnelor si Domnilor,

Ma bucur sa va primesc astazi in aceasta in aceasta frumoasa Biblioteca Centrala Universitara, « Carol I».

Sunt incantat ca ati venit in numar mare sa asistati la aceasta prezentare a prioritatilor Presedintiei franceze a Consiliului Uniunii europene, care a debutat marti 1 iulie.

Prezenta dumneavoastra aici, astazi, demonstreaza interesul pe care il aratati Europei, ceea ce ea are nevoie mai mult ca niciodata, dupa esecul referendumului irlandez pentru Tratatul de la Lisabona, la 12 iunie.

Ma bucur, in aceasta privinta, ca aderarea Romanilor la ideea europeana nu se dezminte, 18 luni dupa intrarea tarii dumneavoastre in Uniune, daca dau crezare tuturor sondajelor de opinie. In momentul in care Uniunea europeana se straduie sa actioneze in viata de zi cu zi, pentru a crea o societate europeana inovatoare si dreapta, Romania participa de acum inainte la aceasta dinamica, si asi dori in primul rand sa spun cateva cuvinte despre acest lucru.

Bilant de etapa al aderarii Romaniei la UE

Constat cu placere ca aderarea sa la Uniunea europeana are, pentru Romania, rezultate economice pozitive. Rata de crestere pe primul trimestru 2008, care se ridica la 8,2%, ar face sa paleasca de invidie mai mult de un stat membru. Productia sa industriala sau exporturile sale beneficiaza de aceeasi dinamica. Daca, in ciuda eforturilor Bancii centrale, inflatia ramana mai puternica decat in zona Euro, cresterea salariilor permite cresterea puterii de cumparare a romanilor. Recuperarea intarzierilor in domeniul socio-economic realizat de Romania in comparatie cu celelalte state membre, este in curs, si asi putea spune ca este chiar la apogeu, si ma bucur mult pentru aceasta.

Aceasta recuperare a intarzierilor este evidenta in marile orase. Dar incepe sa se observe pe intreg teritoriul tarii, si aceasta reprezinta o conditie evidenta a succesului integrarii europene a Romaniei. Astfel, mediul rural, unde traiesc  inca peste 40% dintre romani, a devenit obiectul politicilor de dezvoltare care incep sa contribuie la dinamizarea sa. Deja, in cursul anilor 2000 – 2006, peste un miliard de euro au fost alocati proiectelor de dezvoltare agricola si rurala in cadrul programului european SAPARD. Acum tara dumneavoastra va beneficia de un total de 8 miliarde de euro pentru politica de dezvoltare rurala pe perioada 2007 – 2013, iar aceste fonduri europene au inceput in primavara sa fie varsate, pentru finantarea proiectelor de dezvoltare si de coeziune in mediul rural. De altfel, devenita si beneficiara a Politicii agricole comune, Romania va primi, numai pentru 2008, 735 de milioane de euro ca ajutoare directe europene pentru agricultorii sai.

Totusi, asa cum au subliniat cu mai multe ocazii, atat Presedintele Romaniei cat si Primul Ministru, daca tara dumneavoastra a reusit la 1 ianuarie 2007 sa adere la Uniunea europeana, trebuie inca sa faca fata mai multor provocari. Aceste provocari concentreaza in acelasi timp asteptarile opiniei publice romanesti, eforturile autoritatile dumneavoastra si atentia partenerilor dumneavoastra europeni. M-as limita la a cita doar doua.

In primul rand, capacitatea sa de absorbtie a fondurilor europene va reprezenta o conditie decisiva a modernizarii Romaniei, in momentul in care este o enorma nevoie de constructie sau de renovare a infrastructurilor tarii dumneavoastra.
Pe de alta parte, Comisia europeana va adopta la data de 23 iulie raportul anual privitor la progresele Romaniei in domeniul justitiei si afacerilor interne : cele doua obiective fixate Romaniei in cadrul mecanismului european de cooperare si de verificare, mai precis, continuarea reformei sistemului sau judiciar si lupta impotriva coruptiei, fac obiectul unei noi evaluari, la un an si jumatate dupa aderarea sa. Dat fiind ca au fost realizate, in mod incontestabil, progrese, precum infiintarea Agentiei Nationale de Integritate, structura fara echivalent in numeroase state membre, asteptam cu interes analiza Comisiei europene privitoare la progresele care mai trebuiesc inca realizate.

Metoda PFUE

De la 1 iulie, Franta prezideaza Consiliul Uniunii europene. Am preluat presedintia de la Slovenia, pe care o felicitam pentru excelenta sa activitate din timpul mandatului sau. Timp de sase luni, Franta isi va asuma la randul sau dificila sarcina de a conduce agenda europeana, intr-un context complicat de respingerea Tratatului de la Lisabona de catre o majoritate de alegatori irlandezi la data de 12 iunie a acestui an. Dar vom sti sa facem fata impreuna, in special cu sprijinul Romaniei, acestor dificultati .

Pentru aceasta, Presedintia Franceza a UE a definit prioritati, asupra carora voi reveni mai in detaliu. Ea are ambiti de a se caracteriza prin metoda sa : ascultarea, concertarea, transparenta si echitatea, in serviciul interesului comun al tuturor statelor membre si a tuturor cetatenilor europeni. .

Ii revine de fapt Frantei, sa lucreze in mod loial si colegial, pentru a obtine consensul solid si viabil a celor 27 pe dosare cheie ale constructiei europene. Aceste dosare, le-am ales in acord cu partenerii cehi si suedezi, care ne vor urma la presedintia Consiliului. Ele se articuleaza in cadrul unui program de 18 luni cu interesul general european. Pentru a instaura in cadrul lucrarilor Consiliului Uniunii o continuitate si o coerenta apreciabile, acest exercitiu colectiv ni s-a parut indispensabil. Dar am dorit si sa colaboram cu Comisia si cu parlamentul european, caci Europa este o realitate de fiecare zi, precum si cu cei 26 de perteneri ai nostri. Am fost astfel atenti sa consultam inaintea Presedintiei noastre, fiecare stat membru in parte, in cadrul consultarilor politice la cel mai inalt nivel care i-au implicat fie pe Presedintele Republicii Franceze, fie pe Primul ministru François FILLON, care au vizitat fiecare dintre cei 26 de parteneri ai nostri.

Fiind vorba despre Romania, Presedintele SARKOZY a venit in vizita oficiala la Bucuresti in 4 februarie, Primul ministru roman a efectuat o vizita de lucru la Paris in data de 22 aprilie, iar aceste doua vizite au dat nastere unui dialog, nu numai privitor la relatiile noastre bilaterale, dar si la prioritatile PFUE.Acest dialog franco-roman pe probleme europene a fost completat de participarea D-lui Ministru COMANESCU, la data de 3 iunie, la o cina de lucru informala, la Paris cu Dl. KOUCHNER  si mai multi ministri ai afacerilor externe din alte tari membre, consacrata in specail asteptarilor partenerilor nostri europeni de la PFUE, precum si consultarilor, tot la Paris, intre Secretarii de Stat pentru afaceri europene, Dna. MATACHE si Dl. JOUYET. Permiteti-mi sa subliniez acum, cat de mult apreciem calitatea si intensitatea acestor legaturi pe care semnarea parteneriatului strategic franco-roman l-a strans inca si mai mult.

Pentru a da un exemplu, proiectul de pact european pentru imigrare si azil a fost transmis pentru comentarii tuturor partenerilor nostri, iar versiunea care va fi prezentata in timpul presedintiei noastre va oglindi rezultatul acestor consultari. Romania a putut astfel sa-si faca ascultata vocea, transmitand la inceputul lunii iunie remarci cu titlu national pe proiectul de Pact pe care Dl. STEFANINI, secretar general al Ministerului francez al Imigratiei, l-a prezentat la 31 martie la Bucuresti, autoritatilor romane.

Acest dialog fructuos va continua in Romania pe parcursul urmatoarelor sase luni. Conform traditiei, voi avea placerea sa ii asociez pe colegii mei din UE la schimburi regulate de opinii cu cele mai importante autoritati romane, in special cu Dl. Ministru COMANESCU, cu Dl. Presedinte BASESCU si cu Dl. Prim ministru TARICEANU..

In Franta, cetatenii vor fi asociati Presedintiei prin organizarea mai multor forumuri in cadrul manifestarilor « Cuvinte europene » si datorita unei interfete Internet dinamice. De fapt suntem incredintati ca aceasta constructie europeana nu poate progresa dacat prin participarea tuturor actorilor europeni. In corolar, este de datoria conducatorilor, si a Frantei in primul rand, sa fie atenti, sa asculte criticile constructive care se opun Europei si de a demonstra politic, dar si concret, care sunt beneficiile pentru cetatenii europeni.

Iata care sunt cele patru prioritati ale noastre pentru o Presedintie al carui slogan este o Europa care actioneaza pentru a raspunde provocarilor de astazi.  Aceste 4 prioritati sunt :
- plasarea Europei in avangarda luptei impotriva schimbarilor climatice prin intarirea securitatii sale energetice ;
- pregatirea politicii agricole comune pentru provocarile de maine ;
- dezvoltarea unei politici comune a migratiei, eficienta si echilibrata;
- imprimarea unui nou elan Europei apararii si securitatii.

Pachetul climat / energie

Lupta impotriva schimbarilor climatice reprezinta cu siguranta o provocare majora a planetei noastre in prezent. Constientizarea acestei provocari de catre cetatenii europeni progreseaza foarte repede. Presedintia franceza se va stradui, conform mandatului Consiliului european din martie 2008, sa stabileasca inainte de sfarsitul anului, un acord pe propunerile pachetului energie/climat care reprezinta o baza solida pentru o politica europeana ambitioasa in vederea asigurarii tranzitiei economiei europene catre o economie cu emisii de carbon cat mai reduse.

Acest pachet contine patru propuneri :
- o revizuire a directivei care stabileste Systemul Comunitar de Schimb al Cotelor de Emisii de gaz cu efect de sera (ETS),
- o decizie privitoare la impartirea eforturilor statelor membre in vederea reducerii emisiilor de gaze,
- o directiva cadru privitoare la energiile regenerabile
- o directiva privitoare la stocarea geologica a CO2, care sa permita in special tratarea emisiilor centralelor electrice cu carbon.

Aceste propuneri cuprind dispozitii tehnice pe care nu pot sa le expun aici. Ele vor permite, daca sunt adoptate, ca Europa sa-si indeplineasca cele trei obiective fixate de Consiliul european din martie 2007 :
- reducerea cu cel putin 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera pana in 2020 ;
- introducerea pana in 2020 a unei ponderi de 20% de energii regenerabile in consumul energetic al Uniunii europene ;
- ameliorarea eficientei energetice cu 20% pana in 2020.

Adoptarea pana la sfarsitul anului 2008 a unui acord pe pachetul « climat/energie » reprezinta pentru Uniunea europeana o miza cruciala : aceea de a-si intari rolul motor si credibilitatea in negocierile internationale privitoare la climat, in prelungirea Conferintei de la Bali, in vederea favorizarii in decembrie 2009, la Copenhaga, a unui acord mondial ambitios si global privitor la schimbarea climatica pentru dupa 2012.

Pentru a antrena restul lumii, acordul european trebuie sa fie ambitios. Presedintia franceza va veghea pentru a fi de asemenea prevazute initiativele financiare necesare pentru ca tarile in curs de dezvoltare sa adopte tehnologii care sa le permita o crestere economica cu emisii reduse de carbon. Va trebui, in fine, ca Uniunea europeana sa se doteze cu instrumente credibile pentru a convinge anumite state terte sa nu se tina departe de miscarea mondiala de lupta impotriva inclazirii globale.

Presedintia va cauta sa stabileasca un acord cu Parlamentul european privind propunerea de reglementare a emisiilor de CO2 pentru vehicolele usoare si va cauta sa incheie negocierile cu Parlamentul european privind includerea sectorului aviatic in sistemul de schimb de cote de gaz cu efect de sera.

Pentru a intari securitatea noastra energetica politica europeana urmareste trei obiective :
- contributia la lupta impotriva incalzirii climatice,
- garantarea competitivitatii economiilor europene si disponibilitatea unei energii abordabile,
- cresterea securitatii aprovizionarii Uniunii.

Pentru ca politica europeana a energiei sa devina o realitate, securitatea si diplomatia energetica a Europei trebuie sa fie aprofundate si imbogatite. In aceasta perspectiva, Presedintia noastra doreste sa favorizeze lucrarile de intarire a securitatii energetice, atat in dimensiunea sa interna (adica stabilirea unui spatiu energetic unificat si solidar cu sursele de energie diversificata) ca si in cea externa, prin definirea de veritabile parteneriate energetice cu marile tari producatoare, consumatoare si de tranzit. Aceasta reflectie va fi realizata in legatura cu cel de al doilea raport strategic asteptat de Comisie in toamna anului 2008.

In fine, ca urmare a Consiliului european din 19 si 20 iunie, Presedintia franceza, in cooperare cu Comisia europeana, va examina fezabilitatea si incidenta masurilor in vederea limitarii efectelor cresterii preturilor la petrol si la gaz pentru consumatorii europeni, si va prezenta un raport Consiliului european inaintea reuniunii sale din octombrie.

Pregatirea politicii agricole comune la provocarile de maine

Marcata de criza alimentara care face ravagii in prezent la scara mondiala, si pune in pericol supravietuirea populatiilor cele mai vulnerabile, contextul international conditioneaza si alegerea celei de a doua prioritati a PFUE, Politica agricola comuna, care a permis construirea de-a lungul anilor a unei autosuficiente alimentare de inalta calitate in Uniunea europeana. Capitalul strategic al acestei politici este motivul pentru care o aparam in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului.

In primul rand, in prelungirea lucrarilor initiate de presedintia slovena, Presedintia franceza va continua examinarea propunerilor legislative privitoare la bilantul de sanatate a Politicii agricole comune, cu obiectivul de a ajunge la adoptarea unor noi regulamente inainte de luna decembrie. Pentru aceasta, Presedintia noastra doreste sa lucreze in stransa colaborare cu Parlamentul european. Mizele acestui bilant de sanatate sunt urmatoarele:
- mentinerea unui sistem de plata unic, care va fi aplicabil in Romania incepand cu 2013;
- extinderea decuplajului ajutoarelor pentru noi productii in masura in care acest lucru nu destabilizeaza filierele de productie (de exemplu filierele de crestere a animalelor):
- scoaterea progresiva a cotelor de lapte, si pastrarea unei foarte mari prudente in vederea evitarii unei destabilizari a pietelor in ceea ce priveste nivelurile preturilor si concentrarea excesiva de productii;
- in fine, in cadrul unei atentii crescute acordate dezvoltarii retelelor economice si sociale din zonele rurale, va trebui vegheat pentru a nu exclude micile exploatari – care isi au interesul in plan local – din sistemul de ajutoare directe.

In paralel, Presedintia franceza va propune partenerilor sai sa reflecteze mai profund la mizele si la obiectivele la care, in viitor, vor trebui sa raspunda agricultura si politica agricola in Europa dupa 2013. Agricultura este de fapt in centrul mizelor societatii noastre. Ea trebuie sa faca fata astazi numeroaselor provocari : asigurarea securitatii alimentare a consumatorilor europeni, care se sprijina pe o aprovizionare regulata, accesibila, garantata din punct de vedere sanitar ; participarea la echilibrele alimentare mondiale ; contributia la lupta impotriva schimbarilor climatice si ameliorarea mediului inconjurator ; pastrarea echilibrelor teritoriilor noastre. Politica agricola comuna trebuie insa sa fie conceputa mai preventiva, mai durabila, mai echitabila.

Presedintia noastra va angaja aceasta reflectie prospectiva cu ocazia reuniunii informale a Ministrilor europeni ai agriculturii de la Annecy, din zilele de 22 si 23 septembrie. Si, inca din 3 iulie, ea organizeaza la Parlamentul european la Bruxelles, in parteneriat cu Comisia europeana si parlament, o conferinta internationala avand ca tema « Cine va hrani lumea ? Catre agriculturi diverse si durabile, motor al dezvoltarii » la care participa ministrii agriculturii si ministrii dezvoltarii tarilor din Nord si Sud.

Un accent special va fi pus in aceeasi masura de PFUE pe problematica securitatii sanitare a alimentelor, a sanatatii animale si a protectiei vegetalelor. In acest scop, Franta va cauta sa obtina, printre altele, un acord care sa armonizeze utilizarea pesticidelor, in vederea protectiei sanatatii publice si a mediului inconjurator.

In fine, pe baza propunerilor care vor fi prezentate de Comisie, Presedintia noastra va actiona pentru a face ca distribuirea fructelor si legumelor in scolile Europei sa devina realitate, precum si asigurarea perenitatii programului european de ajutor alimentar pentru cei defavorizati.

O gestionare comuna a imigratiei

In decembrie 2007, Consiliul european estima ca dezvoltarea unei politici europene globale in domeniul migratiilor internationale era, in linia directa trasata de Consiliul european de la Tampere din 1999, o prioritate fundamentala a Uniunii.

Este vorba in acelasi timp de o necesitate, caci exista in cadrul Uniunii europene 27 de regimuri juridice nationale care stabilesc primirea imigrantilor. In plus, cererile de azil, care cresc in fiecare an pentru a depasi pragul de 230.000 in 2006, afecteaza in mod diferit statele membre. Ori, de fapt, odata admise pe teritoriul unui stat european, aceste persoane de nationalitate non-europeana beneficiaza de o mobilitate mai mare catre toate celelalte state europene. Intr-un context in care orice face un stat membru in domeniul fluxurilor migratorii are consecinte asupra vecinilor, problema migratiilor este cu adevarat europeana si nu numai nationala, si tot asa trebuie sa fie si raspunsul nostru. Timpul de actiune unilaterala precum si cel al immigratiei subite este depasit.

Daca trebuie sa ne imbogatim politica noastra comuna de imigrare, nu este vorba de a construi, in acest spirit, o Europa fortareata. Din contra, in timp ce Uniunea europeana este in declin demografic, Europa are nevoie de aceasta forta vie reprezentata de o mana de lucru straina adaptata la nevoile sale economice. Aceste realitati invita la promovarea unei imigratii legale stapanite si care sa respecte drepturile omului si demnitatea umana intr-un spirit de responsabilitate si de solidaritate. In aceasta privinta, ne apartine in aceeasi masura sa ne unim eforturile pentru a contracara o imigratie ilegala care, prea adesea, face jocul retelelor criminale. In fine, o actiune eficienta trece prin promovarea unui parteneriat strans intre tarile de origine, de tranzit si de destinatie a migrantilor. Iata in ce consta abordarea globala asupra migratiilor, care se integreaza perfect in cadrul consolidarii unui spatiu al libertatii, al securitatii si al justitiei efectiv si echilibrat in Europa.

Asa cum am evocat acest lucru mai devreme, un proiect de Pact de imigratie si de azil a fost supus atentiei de catre Ministerul francez al imigratiei, al integrarii, al identitatii nationale si al dezvoltarii solidare, celor 26 de parteneri ai nostri. El vizeaza organizarea imigratiei legale, tinandu-se cont de nevoile si de capacitatile de primire ale fiecarui stat membru, de favorizarea integrarii, lupta impotriva imigratiei ilegale, in special prin indepartarea efectiva a imigrantilor ilegali, pentru o mai buna protectie a Europei, prin ameliorarea eficacitatii controalelor la frontiera, si construirea unei Europe a azilului, si va fi nevoie in acest scop sa tinem cont de Planul de actiune prezentat de Comisie in iunie, si, in fine, sa punem bazele unei abordari europene in sprijinul dezvoltarii. Astfel,acest Pact se inscrie in continuarea programelor de la Tampere (1999-2003) si de la Haga (2004-2009), precum si in comunicarea Comisiei din 17 iunie privitor la o politica de imigratie comuna pentru Europa. El va fi supus aprobarii Consiliului european din 15 si 16 octombrie 2008.

Va trebui, de altfel, sa intensificam cooperarea intre tarile de plecare, tarile de tranzit si tarile de destinatie a imigrantilor, atat pe frontiera meridionala a Uniunii iar intalnirea la varf de la Paris din 13 iulie privitoare la Uniunea pentru Mediterana va aborda si acest subiect) cat si pe frontiera sa orientala. Stim ca prietenii nostri romani doresc, pe buna dreptate, o abordare echilibrata in acest domeniu.

Politica de aparare europeana

In fine, cea de a patra mare prioritate a noastra priveste intarirea politicii europene de securitate si de aparare, PESD.

Angajate in prezent in 8 teatre de operatiuni sub drapelul european, fortele statelor membre actioneaza pentru restabilirea pacii, dar si pentru constructia statului de drept, protectia civila, ajutorul la formarea structurilor politienesti, in Afghanistan, in special. Tin sa subliniez , in aceasta privinta, cat de important este efortul consimtit de armata romana in angajamentele externe, cu peste 600 de oameni in Afghanistan si putin peste 200 in Balcani. Cateodata, Uniunea europeana preia o misiune NATO, a carei politica de securitate si de aparare este complementara. A fost cazul misiunii Althea in Bosnia – Hertegovina, lansata in decembrie 2004, si va fi cazul, foarte curand, in Kosovo. Aspectul multilateral ghideaza angajamentul nostru comun in serviciul Organizatiei Natiunilor Unite pe mai multe zone de actiune, in parteneriat, in diferite ocazii, cu NATO sau Uniunea africana, in serviciul securitatii mondiale.

Presedintia franceza doreste sa dea un nou elan Europei apararii si securitatii, prin intermediul pe de o parte, al actualizarii strategiei noastre comune, si pe de alta parte, prin intarirea capacitatilor militare disponibile in Europa.

Consiliul european a adoptat in 2003 o Strategie europeana de securitate. Cinci ani mai tarziu, amenintarile si provocarile lumii actuale au evoluat, in timp ce cadrul comunitar s-a extins. A fost deci incredintat un mandat Inaltului reprezentant pentru PESC, Dl. Javier SOLANA, de catre Consiliul european din decembrie 2007 pentru evaluarea, actualizarea si elaborarea unui plan de aplicare a acestei strategii. Noi sustinem munca depusa de Javier SOLANA, si, impreuna cu principalii nostri parteneri, vom propune elemente care sa completeze si sa imbogateasca Strategia europeana de securitate, in vederea adaptarii politicii noastre de aparare la realitatile strategice si la amenintarile actuale si la cele ale deceniului urmator. Obiectivul fixat este de a ajunge la adoptarea acestui nou document conceptual in cadrul Consiliului european din decembrie 2008.

Presedintia franceza aspira, pe de alta parte, la dezvoltarea si intarirea unei securitati si a unei aparari europene dotate cu mijloace credibile, pentru a intari rolul Uniunii europene ca actor global in materie de gestiune a crizelor, si de a raspunde astfel asteptarilor atator cetateni europeni cat si a comunitatii internationale. In primul rand, trebie create conditii pentru o adevarata piata interna europeana in domeniul apararii, pentru intarirea bazei industriale si tehnologice de aparare, prin facilitarea schimburilor de materiale in cadrul Uniunii. Pe de alta parte, pe plan uman, fiecare stat, pune le dispozitia Uniunii personal format intr-o cultura militara proprie : Presedintia franceza doreste sa promoveze in aceasta privinta cursuri de formare europeana comune, un fel de « Erasmus » militar. In fine, si mai cu seama, Franta va veghea pentru a fi intarite, sub Presedintia sa, pe baza invatamintelor trase din operatiunile efectuate sau in curs, capacitatile civile si militare ale PESD. Noi dispunem de altfel de contingente, dar nu putem intotdeauna sa le desfasuram rapid in teatrele de operatiuni, si ma gandesc de exemplu la interventiile din cadrul catastrofelor naturale de mare amploare.
Intarirea capacitatilor de interventie civile si militare este deci o veritabila prioritate pentru politica europeana de securitate si de aparare. In special PFUE doreste sa lanseze o serie de noi proiecte, initiate de cateva tari si deschise tuturor natiunilor care doresc, pentru a raspunde nevoilor operationale in materie de transport strategic aerian, de transport tactic, de aeromobilitate, de alimentare in zbor sau chiar de observatie spatiala.

Inca o data, este vorba de o prioritate concreta, in serviciul securitatii cetatenilor europeni.

Dar nu pot incheia acest capitol fara a evoca marile linii ale prioritatilor noastre de politica externa.

Presedinta a Uniunii Europene, Franta va fi in mod deosebit atenta la dorintele si interesele romanesti,  spre a face sa progreseze, intr-o concertare cat mai larga posibil, reflectiile si actiunile care se afla in centrul preocuparilor sale si ale ansamblului de state membre.

Franta  cauta sa redea elan si coerenta perspectivei europene a Balcanilor, tinand cont insa de noile date rezultate din referendumul irlandez.

Referitor la Kosovo, ii va reveni sarcina sa insoteasca dezvoltarea economica si sociala a acestui nou stat si sa vegheze la deplina desfasurare a misunii EULEX.

Pe baza documentului strategic al Comisiei prevazut pentru 28 octombrie 2008, va trebui sa consolidam mai multe evolutii si indeosebi :
- progresul negocierilor de aderare ale Croatiei,
- continuarea  detensionarii relatiilor cu Serbia, inceputa prin extinderea gratuitatiii vizelor,
- continuarea discutiilor intre Grecia si Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei

Va trebui de asemenea, si acest lucru intereseaza iin mod egal si Romania, sa asiguram perspective noi organizarii relatiilor  Uniunii Europene cu vecinii sai cei mai apropiati.

Ma gandesc mai intai la lansarea proiectului Uniunii pentru Mediterana la reuniunea la varf de la Paris din 13 iulie, care va fi urmata de reuniunea ministriilor afacerilor externe din noiembrie.

Ma gandesc si la aprofundarea politicii de vecinatate la Est, in paralel cu aprofundarea acestei politici si spre Sud. Franta  face din raporturile de partenariat cu Ucraina o prioritate. Si tot sub presedintia franceza va fi inceputa negocierea unui nou acord cadru UE- Rusia si vor fi continuate negocierile cu Turcia. Din acest punct de vedere, obiectivul este de a deschide sub presedintia franceza  doua noi capitole (de exemplu, circulatia capitalurilor).

Stagiunea culturala europeana in Franta

Presedintia franceza se va manifesta la Bruxelles si in toata Franta unde o stagiune culturala europeana a inceput in luna iunie, asociind artisti proveniti din toate statele membre. Numeroase spectacole vor anima aceasta perioada de sase luni. Obiectivul acestei stagiuni despre care và va vorbi ambasadorul delegat pentru dimensiunea culturala a Uniunii europene, Renaud Donnedieu de Vabres, care va fi la Bucuresti in zilele de 9 si 10 iulie, este de a permite creatiei artistice europene sa fie onorata, vazuta si apreciata in Franta pe perioada acestor sase luni. Dosarul care va este distribuit contine programul acestei stagiuni. Deci nu voi insista asupra acestui aspect.

Presedintia se exercita de asemenea in ansamblul statelor membre.

Astfel, pentru a incheia si inainte de a va lasa sa puneti intrebari, doresc sa va spun cateva cuvinte privind agenda PFUE in Romania.

Prezentarea agendei locale a PFUE

Principalele manifestari ale Presedintiei franceze a Uniunii Europene la Bucuresti vor permite punerea in valoare à mizelor presedintiei noastre si se vor imparti de maniera echilibrata intre tematicile Presedintiei, manifestarile culturale ilustrand diversitatea culturala a Europei si a valorilor sale, si intre intalnirile diplomatice.

Programul va contine :

- obisnuitele dejunuri lunare ale sefilor misiunii diplomatice (CMDUE) cu o personalitate invitata : sub rezerva unor confirmari definitive, vor fi Dl. COMANESCU in ziua de 8 iulie, Presedintele BASESCU in septembrie, Primul ministru Calin POPESCU TARICEANU in octombrie, fostul Presedinte al Romaniei Ion ILIESCU, pe 4 noiembrie, si comisarul Leonard ORBAN, in decembrie.

- manifestari la Bucuresti si in provincie, asociate cu o prezentare a prioritatilor in cadru universitar si cu punerea in valoare a unei tematici deosebite : patrimoniul european (in partenariat cu Ministerul roman al Culturii si al Cultelor), la data de 15 septembre, un seminar pe tema « Marea Neagra, noua frontiera a UE », pe 13 si 14 octombrie (in partenariat cu Ministerul roman al Afacerilor Externe), Ziua europeana a securitatii rutiere, pe 13 octombrie, Ziua scriitorilor europeni la Iasi, pe 17 octombrie, Ziua mediului la Tulcea, pe 31 octombrie (« Delta Dunarii, tezaur ecologic pentru Europeni »), Educatia si Francofonia la Timisoara in ziua de 27 octombrie (participarea elevilor la un concurs de texte in franceza), patrimoniul alimentar european la Cluj, pe data de 14 noiembrie (in partenariat cu ministerul roman al Agriculturii), lupta impotriva contrafacerii, pirateriei si in favoarea securitatii consumatorilor, la Bucuresti, pe 27 noiembrie, apoi cinematograful european va fi pus in valoare pe 13 noiembrie la Cluj (dezbatere pe tema « UE si filmul »), si prin retrospectiva exceptionala venita de la sectia Quinzaine des réalisateurs, in perioada 4-9 decembrie la Bucuresti. In fine, aceasta ambasada va continua, in cadrul semestrului  presedintiei sale, ciclul de conferinte « Franta – Romania : impreuna in Europa », organizata in comun cu Institutul European din Romania, avand ca invitati printre altii pe Dl. Hubert  VEDRINE, fost ministru al Afacerilor externe.

 - Programarea culturala prezinta manifestari de anvergura europeana, care au gasit sustinerea unor mecena si a partenerilor nostri strategici carora doresc sa le multumesc acum in mod oficial : in afara proiectului « tandem » sustinut de Cultures-France (prezentarea la Bucuresti si in marile orase de provincie a unei lucrari baroce romano-ungare, Codex Caioni), concertul inaugural din 10 iulie va gazdui Corul ACCENTUS la Atheneul Roman, sub presedintia de onoare a domnisoarei Fanny Ardant si in prezenta Presedintelui României, a Principesei Margareta a României si a ambasadorului delegat pentru dimensiunea culturala a presedintiei, concert care va cuprinde un program special dedicat diversitatii culturale europene. Pe 25 septembrie va fi inaugurata la Muzeul National de Arta din Bucuresti o expozitie de desene florentine din secolul al XVII-lea in partenariat cu Muzeul Luvru) ; la sfarsitul lunii septembrie, cu sprijinul grupului Orange, va avea loc la Bucuresti un concert public de muzici actuale ; pe 23 octombrie va fi inaugurata o expozitie organizata in co-productie de catre RMN (muzeu-domeniul de la Compiègne) si Muzeul National de Arta, cu sprijinul BRD-Société Générale si a Ministerului roman al Culturii, pe tema « Napoleon al III-lea si Tarile Române », sub inaltul patronaj al Presedintelui Republicii Franceze si al Presedintelui României, expozitie care va fi apoi prezentata la Compiègne, in martie 2009. Luna noiembrie va fi marcata de turneul Comediei Franceze la Bucuresti, (in perioada 19-21 noiembrie) si prin prezenta, cu sprijinul grupului Orange, a companiei de balet Preljocaj, carte va prezenta ultima sa creatie, baletul «Blanche-Neige ».

Sper ca va va face placere sa asistati la una sau alta dintre aceste manifestari destinate a celebra patrimoniul cultural european, sau sa contribuiti la dezbaterea europeana de idei in Romania, asupra unor teme cum ar fi  Marea Neagra sau securitatea consumatorilor.

Pentru mai multe informatii asupra programului si activitalor legate de PFUE, va invit sa vizitati sistematic sit-ul internet oficial multilingv UE2008.fr si, desigur, intotdeauna sit-ul ambasadei Frantei, ambafrance-ro.org

Va multumesc pentru atentie.