Conferirea Legiunii de Onoare dlui Mugur Isarescu (4 martie 2011)
Domnule guvernator, doamnelor şi domnilor,
Sunt deosebit de onorat să vă primesc în această seară la Reşedinţa Franţei, pentru această ceremonie de decernare a însemnelor de Ofiţer al celui mai prestigios ordin naţional al nostru dlui Mugur Isărescu.
Domnule guvernator,
Preşedintele Republicii Franceze, acordându-vă această medalie, a dorit să recunoască nu doar meritele dvs. personale şi o carieră strălucită pusă în slujba României, ci şi importanţa pe care o acordă bunei guvernanţe economice pe care o incarnaţi aici, în această ţară, pentru îmbunătăţirea relaţiilor româno-franceze şi dezvoltarea fericită a acestora.
După cum ştiţi, Preşedintele Nicolas Sarkozy, preluând Preşedinţia G8 şi G20, la fel ca şi atunci când a exercitat Preşedinţia franceză a Uniunii Europene, încearcă în permanenţă, şi este una din liniile de forţă ale diplomaţiei sale, să lanseze idei, să convingă şi să pună în aplicare un răspuns global la provocările cu care se confruntă economia mondială. Văd aici o paralelă evidentă cu tezele pe care le apăraţi fără încetare în România şi cu acţiunea dvs. hotărâtă la conducerea Băncii Naţionale a României.
Franţa, care i-a reunit recent la Paris pe miniştrii de finanţe şi pe guvernatorii bancilor centrale din ţările membre G20 la mijlocul lunii februarie, este cu adevărat angajată să promoveze ideea unei creşteri durabile, a unei reducere a dezechilibrelor mondiale, a unei mai bune reglementări financiare, în continurea deciziilor adoptate deja şi a unei reforme a sistemului monetar internaţional. În plan internaţional, precum şi la nivel european, şi cu atât mai mult în zona euro, dorim să continuăm consolidarea mecanismelor de coordonare şi de supraveghere a politicilor economice şi bugetare.
Criza financiară şi economică, pe care nu am depăşit-o încă, trebuie să ne deschidă cu adevărat ochii: creşterea de mâine nu poate fi construită pe aceleaşi baze care cele pe care s-a construit creşterea din trecut. Pieţele nu pot face legea, este de datoria noastră să le supraveghem pentru a evita excesele şi preveni vulnerabilităţile pe care criza ne-a permis să le identificăm. Este motivul pentru care facem apel la o reformă profundă a sistemului financiar internaţional: funcţionarea sa pune într-adevăr trei probleme majore, vulnerabilitatea cauzată de volatilitatea fluxurilor de capital, insuficienţa activelor sigure de rezervă şi nevoia de coordonare a politicilor economice, inclusiv în domeniul cursului de schimb.
Din această perspectivă, daţi-mi voie să salut politica urmată de Banca Naţională a României, care permite întreprinderilor noastre să aibă predictibilitatea şi vizibilitatea necesare. Această politică a fost susţinută de FMI şi, cum îmi place să subliniez, pentru că nu aud acest lucru prea des aici în gura comentatorilor, şi de Uniunea Europeană, care a fost parte integrantă a acordului global încheiat de România pentru a însoţi repunerea în ordine a echilibrelor sale structurale. Rezervele Băncii Naţioale sunt astăzi suficiente, fiind la un nivel ce v-a permis să luaţi decizia de a nu mai trage ultima tranşă a împrumutului convenit, ceea cea arată în mod clar calitatea politicii pe care aţi urmat-o.
Pentru a saluta politica Băncii, doresc să menţionez două exemple. Instituţia dvs. a exercitat, şi exercită, un control vigilent asupra sectorului bancar, gestionând în mod funcţional rezervele minime obligatorii ale băncilor, atât în cantitate cât şi în calitate, ceea ce a permis menţionerea în cursul crizei a lichidităţii pieţei interbancare. Mulţumită acestei politici inspirată, România nu a cunoscut criza financiară, spre deosebire de alte ţări. Voi mai cita şi modul pragmatic în care Banca gestionează dobânda sa de politică monetară, pentru a stimula băncile să-şi diminueze dobânzile şi să înlesnească finanţarea economiei.
De asemenea, chiar recent, la o conferinţă, ati îndemnat Guvernul sa se angajeze în investiţii productive si sa evite relansarea consumului, un limbaj curajos.
Pe scurt, sunteti vocea intelepciunii, vocea ratiunii economice! Nu este un lucru usor dar aveti o poziţie pe care stiti s-o folositi. Plasând institutia dvs. la un nivel crescut de încredere şi stimă, românii nu par sa se insele. .
Increderea, iată bunul cel mai pretios pentru un stat sau pentru o institutie ca cea a dvs. Este cheia potrivită pentru tot, iar pe baza încrederii se pot desfăşura atât o politica economica, cât şi afacerile private.
Economistul din dvs. a înţeles perfect acest lucru.
Dupa o prima cariera la Institutul de Economie Mondiala din Bucuresti si de profesor la Academia de Studii Economice, ati ajuns dupa Revolutie în serviciul de stat, sa preluati inca din 1990, dupa o scurtă perioadă la Ambasada Romaniei de la Washington, functia de guvernator pe care o ocupati si acum; iată frumos exemplu de longevitate in aceasta ţară.
Independenta opiniilor dvs. nu v-a împiedicat ulterior să extindeţi câmpul responsabilitatilor dvs. cand drumurile tranzitiei romane au fost în joc. Astfel, în decembrie 1999, ajungeaţi în fruntea Guvernului, la o zi după ce Consiliul de la Helsinki abia deschisese negocierile pentru aderarea ţării dvs. la Uniunea Europeana, negocieri pe care le-aţi inceput, devenind astfel unul dintre primii mari artizani ai adeării Romaniei la Uniune.
Cred ca se poate spune că sarcina pe care ati îndeplinit-o in cursul anului 2000 a hranit dorinta dvs. de a continua lucrarea, luând hotărârea sa candidati la alegerile prezidenţiale.
Domnule guvernator, sunteti un Om desavarsit, si printre pasiunile dvs., as dori, in sfîrsit, sa mai salut una, pe care o cultivati – in sensul propriu – in regiunea natală din Vâlcea si care mi se pare o noua dovadă de intelepciune : vreau sa vorbesc despre pasiunea şi cunoştinţele dvs. într-ale vinului si ale viticulturii.
Si, pentru ca iubirea pentru pamânt este departe de a fi ultima legatura care-i uneste pe romani si francezi, vad aici un prilej ca sa subliniez un alt semn distinctiv al opiniei dvs- despre tara dvs. In timpul Presedintiei franceze a Uniunii Europene, in 2008, ati acceptat sa faceti, chiar aici, cu prilejul unui dejun, bilantul împreuna cu ambasadorii celor 27 de state-membre, asupra situaţiei macro-economice a României. Cu aceasta ocazia, am fost uimit de una din expunerile dvs. care compara modernizarea sectorului agricol cu una din marile provocări ale momentului, cheia creării locurilor de munca si raspunsului la criza. Această analiză, impregnată de o viziune echilibrată a dezvoltării – să ne amintim că sunteţi membru al Clubului de la Roma – ilustrează atât de bine, în opinia mea, simţul dvs. cu privire la provocările timpului nostru.
Dle guvernator, dragă Mugur Isărescu,
Pentru rolul dvs. în integrarea României în Uniunea Europeană, pentru locul ocupat de dvs. astăzi în guvernanţa economică europeană şi pentru toate meritele dvs. personale,
În numele Preşedintelui Republicii Franceze, vă numim Ofiţer al Ordinului Naţional al Legiunii de Onoare.
