Conferirea însemnelor de Ofiţer al Legiunii de Onoare dlui General Teodor FRUNZETI şi de Cavaler al Legiunii de Onoare dlui General Doru SAFTA (9 februarie 2

Domnilor ofiţeri generali, Doamnelor, Domnilor,  Am astăzi onoarea şi plăcerea de a le înmâna însemnele de ofiţer al Legiunii de Onoare dlui General de Corp de Armată FRUNZETI, rector al Universităţii de Apărare, şi dlui General de Brigadă Doru SAFTA.   Atunci când Napoleon Bonaparte a creat Legiunea de Onoare, în 1802, a făcut-o urmând un model militar, după imaginea legiunilor romane. Astfel, avem astăzi printre membrii săi, cavaleri, ofiţeri, comandanţi, mari ofiţeri şi mari cruci. El a dorit, delimitându-se de Vechiul Regim, să nu fie admişi decât cei care, prin meritele lor eminente, sunt demni de recunoaştinţa Naţiunii. Legiunea de Onoare continuă să fie astăzi ordinul nostru naţional cel mai important. Acordând aceasta distinctie unor înalte personalităţi străine, în număr foarte restrâns, Preşedintele Republicii Franceze doreşte să-i recompenseze pe cei care au întreţinut şi înteţin calitatea şi intensitarea relaţiilor care unesc ţările noastre.

Domnilor ofiţeri generali, vă alăturaţi astăzi lungului şir de ofiţeri români distinsi astfel de Franţa, după Prinţul Bibesco, primul român care a urmat Şcoala de la Saint Cyr, la mijlocul secolului al XIX-lea.

Această ceremonie care ne reuneşte îmi mai permite, aşa cum fac în fiecare an pe 11 noiembrie, să celebrez fraternitatea de arme dintre România şi Franţa, asupra căreia veghează înalta figură a Generalului Mathias Berthelot, căruia am dorit să-i aducem un omagiu pe 11 noiembrie anul trecut la Iaşi. Dl General Safta şi dl General Frunzeti sunt amândoi actori ai acestei frăţii de arme, şi voi încerca acum să le prezint cariera.


Generalul de Brigadă în rezervă Doru SAFTA

Domnule General,

 În persoana dvs., primim în această seară ofiţerul general, doctorul şi inginerul. Într-adevăr, întreaga dvs. carieră este orientată în jurul acestor poli în care excelaţi. Format la Academia Tehnică Militară, sunteţi specialist în termodinamică, în sisteme de propulsie a rachetelor şi doctor în domeniul aerospaţial. În mod natural, în această prestigioasă şcoală de ingineri v-aţi continuat şi cariera, care este aceea a unui militar şi cadru didactic, fără a sta departe de relaţiile internaţionale.

Aţi creat astfel legături cu numeroase universităţi străine, din Statele Unite, Marea Britanie, Olanda, Germania, Polonia, Cehia, Portugalia, Spania, Ucraina, Ungaria sau Bulgaria. Însă cele mai multe contacte fructuoase le-aţi dezvoltat cu Franţa.

Între 2000 şi 2006, aţi iniţiat o cooperare cu Institutul Naţional Politehnic din Toulouse, Institutul Superior al Aeronauticii şi al Spaţiului din Toulouse, Universităţii Aix-Marsilia I şi II, Institutul Politehnic din Grenoble, Şcoala Naţională de Ingineri de Studii şi Tehnici Avasate din Brest, Şcoala Naţională Superioară de Tehnici Avansate din Paris, Şcoala Naţională de Ingineri din Tarbes, Şcoala Politehnică din Nantes, şi numeroase universităţi franceze.
Mai sunteţi şi motorul unei cooperări deosebit de bogate între Academia Tehnică Militară şi Şcoala Specială Militară de la Saint Cyr. Astfel, din 2003, primiţi ofiţeri-elevi pentru un trimestru internaţional care contează la diploma lor finală, iar cadeţi români efectuează an de an un stagiu de formare militară la Coëtquidan.

Acest parteneriat între Saint-Cyr şi Academia Tehnică Militară este de acum bine implementat şi demonstrează încrederea reciprocă dintre cele două instituţii. 43 de elevi de la Saint-Cyr şi 128 de cadeţi români au beneficiat de acest stagiu din 2003 şi oportunităţile oferite de programul Erasmus militar, a cărui dezvoltare este dorită de Franţa, anunţă o dezvoltare a acestor relaţii.

Domnule General,

Ştiu că sunteţi şi un francofon şi francofil, şi chiar dacă aţi părăsit serviciul activ din 2009, continuaţi să vă puneţi competenţele şi dinamismul în slujba Academiei Tehnice Militare, condusă astăzi de colonelul Barbu, succesorul dvs. prezent aici. La propunerea mea, Preşedintele Republicii Franceze a dorit să vă arate întreg respectul pe care Franţa îl acordă românilor, bărbaţi şi femei, care contribuie profund la consolidarea cooperării noastre bilaterale, şi să vă mulţumeacă cu căldură decernându-vă distincţia pe care am plăcerea să vă acord.

Domnule General SAFTA, în numele Preşedintelui Republicii Franceze, vă numim Cavaler al Ordinului Naţional al Legiunii de Onoare.


Domnule general Teodor FRUNZETI,

Pentru a evoca foarte succint carierea Dumneavoastra, voi sublinia faptul ca pe lânga o experienta operationala deosebit de bogata, aveti calitati exceptionale de profesor universitar.  Mai intâi, ati servit în cadrul regimentului, fiind numit sef de sectie, sef de birou operatii, apoi sef de stat major înainte de a fi comandantul celei de-a 33-a brigazi mecanizate. Ati îndeplinit de asemenea functia de comandant al Comandamentului 2 operational Intrunit « Maresal Alexandru Averescu » înainte de a fi numit sef al Statului major al fortelor Terestre Române, functie care mi-a permis sa va cunosc si sa apreciez personal calitatile Dumneavoastra intelectuale, meritele în domeniul militar, pertinenta analizelor, marcate totodata de o viziune înalta.  Doctor în stiinte militare si în stiinte politice, era firesc ca dupa un parcurs atât de stralucit si odata misiunea Dumneavoastra îndeplinita, sa obtineti un post unde experienta Dumneavoastra didactica sa va permita sa activati în fruntea unei prestigioase institutii, si ma refera aici la Universitatea de Aparare.  Domnule general,

 Mentionez si ca mentineti interesul pentru studiile în limba franceza, pe care o stapâniti într-un mod remarcabil, si va multumesc pentru faptul ca în cadrul Universitatii ati permis sa activeze un lector de franceza care preda studentilor si colaboratorilor Dumneavoastra, dar si cadrelor din ministerul apararii.

Ati facut de nenumarate ori dovada interesului Dumneavoastra pentru chestiunile politico-militare, asa cum o atesta multitudinea de articole pe care le publicati în diferite reviste de specialitate sau nu numai.

Cunosc îndeosebi atasamentul Dumneavoastra pentru Politica de Securitate si Aparare Comuna. In acest domeniu, ati remarcat faptul ca Tratatul de la Lisabona acorda mai multe mijloace si coerenta Politicii de securitate si aparare, de acum "comuna" (PSDC), datorita implementarii unui nou cadru institutional care are ca obiectiv întarirea Uniunii Europene ca actor politic global.

Prin Tratatul de la Lisabona, unitatea Uniunii europene este consolidata. Acest tratat pune capat împartirii pe trei piloane (cel comunitar, al politicii externe si de securitate comuna, si al justitiei si afacerilor interne) care reglementa pâna atunci functionarea UE si pune la dispozitia noului Inalt Reprezentant un Serviciu european pentru actiune externa (SEAE). Comisia si Consiliul European lucreaza astfel într-o colaborare mai strânsa.

 Tratatul de la Lisabona prevede posibilitatea folosirii cooperarii între un numar restrâns de state membre în materie de aparare. In acest sens, Franta si Marea Britanie au semnat un parteneriat militar fara precendent: Parisul si Londra au decis sa simuleze, începând cu 2014, functionarea arsenalului lor atomic într-un laborator comun implantat în apropiere de Dijon, în regiunea Bourgogne. Un centru de cercetare va fi deschis în paralel pentru specialistii din cele doua tari, în sud-estul Angliei.

In plus, cele doua tari au anuntat crearea înca din acest an a unei « forte expeditionare comune » cu un efectiv de mai multe mii de persoane, care nu va fi permanenta ca brigada franco-germana ci mobilizabila pentru operatiuni externe bilaterale sau sub pavilion NATO, ONU sau Uniunea europeana (UE). Acest parteneriat este dovada ca în ciuda crizei, sau mai degraba datorita acesteia, este posibila regruparea mijloacelor, pentru a face totodata economii si pentru a dezvolta capacitatile.

Parteneriatul strategic dintre Franta si România, care are înca anumite carente de continut în domeniul chestiunilor de securitate si de aparare, ar putea sa se inspire din parteneriatul franco-englez, în interesul comun al tarilor noastre.

De fapt, Franta pledeaza neîncetat pentru o relansare a apararii europene. Astfel ministrii apararii si ai afacerilor externe din tarile Triunghiului de la Weimar au adresat doamnei ASHTON în luna decembrie 2010 o scrisoare prin care îi propuneau piste concrete, ca de pilda
•    întarirea cooperarii dintre NATO si UE,
•    întarirea capacitatilor civilo-militare de planificare si conducere a operatiunilor,
•    ameliorarea capacitatii de folosire în operatiuni a grupurilor tactice europene,
•    punerea accentului pe efortul capacitar, în functie de miscarea angajata sub presedintia franceza a UE.

Dar pentru a reveni la Dumneavoastra, domnule general, as dori sa folosesc acest prilej exceptional pentru a sublinia participarea Dumneavoastra si a armatei române în cooperarea dintre tarile noastre, o cooperare care de la intrarea României în NATO a luat o turnura mai operationala si se manifesta de exemplu prin angajamentul nostru commun în diferitele teatre de operatiuni si în special în Afganistan. Urmatoarea întâlnire dintre ministrii nostri ai afacerilor externe de la Paris va fi cu certitidine o buna ocazie de a reveni asupra acestui aspect.

In final, as adauga ca ambasada Frantei, prin intermediul Misiunii militare si a atasatului de aparare, apreciaza spiritul de cooperare al Dumneavoastra si în special relatiile cu adeverat amicale pe care le avem cu multi colaboratori ai Dumneavoastra dintre care unii sunt prezenti aici, astazi, si daca îmi permiteti, cu Dumneavoastra de asemenea.  Pentru implicarea personla în cooperarea dintre cele doua armate ale noastre, Presedintele Republicii a dorit sa va acorde o distinctie numindu-va ofiter al Ordinului Legiunii de onoare, ale carui insemne vi le înmânez astazi.   Domnule General Frunzeti, în numele Presedintelui republicii, va facem ofiter al Legiunii de onoare.