Întâlniri "Patrimoniul alimentar" (Cluj-Napoca, 14 noiembrie 2008)

Domnule Ministru,
Domnule Preşedinte al Consiliului Judeţean,
Domnule Primar,
Domnule Prefect,
Doamnelor Directoare,
Doamnelor şi Domnilor,

Sunt foarte bucuros să particip la aceste Întâlniri de la Cluj 2008 consacrate temei Patrimoniului Alimentar, care este un subiect foarte important pentru România.

Mulţumesc Rectorului Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Cluj care ne primeşte în superbul său domeniu, precum şi autorităţilor locale – Prefecturii şi Primăriei – şi sponsorilor privaţi care, prin sprijinul lor, au permis organizarea acestor Întâlniri.

Ţin să vă mulţumesc, Domnule Ministru, că aţi răspuns prezent la această invitaţie. Ştiu că sunteţi foarte ataşat de această regiunee, precum şi de oraşul Cluj. Ştiu de asemenea că Patrimoniul Alimentar este pentru dumneavoastră un subiect de suflet. Văd dovada acestui fapt în hotărârea dumneavoastră de a crea Oficiul Naţional al Produselor Tradiţionale şi Ecologice din România, care a văzut lumina zilei în mai 2008. Este o recunoaştere veritabilă pentru producătorii români. Va fi un instrument indispendabil pentru promovarea produselor tradiţionale şi ecologice,  de care producătorii români sunt atât de ataşaţi.

Într-adevăr, am putut să constat că, cu ocazia vizitelor pe care le-am făcut în numeroase judeţe din România, diversitatea şi dinamismul acestei forme de agricultură. Ea trebuie să fie conservată, încurajată şi dezvoltată.

În sfârşit, mulţumesc tuturor celor care au venit de atât de departe din Italia, Belgia, Ungaria, Franţa, precum şi din numeroase regiuni din România pentru a participa la acest eveniment important pentru oraşul Cluj şi regiunea.

I. Preşedinţia Franceză şi priorităţile agricole

 Aş dori să vă spun un cuvânt din partea Preşedinţiei Franceze pentru care agricultura este una dintre priorităţi.

- Mai întâi, bilanţul de sănătate a PAC.
Este o adaptare a reformei PAC din 2003. În cadrul legislativ şi bugetar trasat până în 2013, este vorba de a iniţia ajustări mai mult sau mai puţin importante. Sperăm să ajungem la un acord echilibrat pe 19 sau 20 noiembrie, după avizul Parlamentului European.

- Acest bilan de sănătate este o etapă necesară pentru a aborda în condiţii bune, PAC de după 2013 marcată prin schimbări mai profunde.
 Preşedinţia Franceză a demarat dezbaterile cu privire la obictivele viitoarei PAC cu ocazia reuniunii informale a miniştrilor agriculturii de la  Annecy din septembrie. Într-adevăr, este esenţial pentru Uniunea Europeană să-şi definească încă de pe acum obiectivele politice ce vor fi fixate pentru PAC pe viitor înainte de a vorbi de buget şi instrumente. Viziunea politică trebuie să ghideze viziunea bugetară şi nu invers.

Este un punct fundamental al acestei dezbateri: politica agricolă comună nu va muri după 2013. Va avea, cu siguranţă, o altă faţă, dar va face parte integrantă din politicile europene, în cadrul cărora ea trebuie să-şi păstreze întregul său loc strategic. Credem că cele patru provocări cu care se confruntă PAC sunt următoarele:
- asigurarea securităţii alimentare a Uniunii Europene ;
- contribuirea la echilibrele alimentare mondiale ;
- păstrarea  echilibrelor spaţiilor şi teritoriilor rurale ;
- participarea la îmbunătăţirea mediului înconjurător, în special lupta împotriva schimbării climatice.

M-aş opri pentru un moment asupra legăturii între producţia agricolă şi amenajarea teritoriului, şi în special asupra funcţiei esenţiale a cotelor de lapte. Este un instrument real al politicii de amenjare teritorială. De asemenea, Franţa, şi nu numai, este foarte îngrijorată asupra consecinţelor unei eliminări a cotelor de lapte, care ar provoca automat o concentrare a producţiei în câteva regiuni, în detrimentul producţiei de lapte şi a creşterii animalelor în zonele montane şi semi-montane. Ar fi, în mod inevitabil, şi cazul României.

Este o miză foarte concretă a dezbaterii privitoare la patrimoniul alimentar. Trebuie să fim atenţi să nu periclităm tipurile de producţii care sunt mai vulnerabile decât altele.

Sunt bucuros să constat că marile ţări agricole europene, printre care Franţa şi România, au vederi asemănătoare asupra unei anumite viziuni asupra agriculturii. De altfel, vizita domnului Michel Barnier, în calitate de Ministru francez al Agriculturii şi Pescuitului, dar şi a Preşedintelui Consiliului de Agricultură, la salonul Indagra atestă acest fapt.

2. Însemnele calităţii sunt fundamentale pentru agricultura unei ţări ca România

Însemnele calităţii (denumirea de origine, indicaţia geografică, agricultura biologică…) sunt adesea cele mai reprezentative dintre produsele noastre agricole şi agroalimentare.

Sinonime ale gustului, măiestriei, regiunii, plăcerii şi a convivialităţii, însemnele calităţii şi ale originii fac parte integrantă din cultura noastră şi din patrimoniul nostru alimentar. Ele ne ating în zona cea mai profundă.
 
Însemnele calităţii sunt de asemenea şi vector de mobilizare a producătorilor în jurul demersurilor colective care dinamizează zonele rurale, contribuie la biodiversitatea produselor, precum şi la menţinerea peisajelor rurale.

Aceste produse excelente – mezeluri, brânzeturi, miere, vinuri – sunt exemple concrete ale unei agriculturi variate şi bogate, care însufleţesc numeroase produse ale zonei româneşti rurale. O parte importantă din aceste produse biologice este de altfel exportată către alte state membre.
Este reflectarea unei agricuturi ataşate zonei de origine, în beneficiul tuturor, a producătorilor în termeni de plus valoare, şi a consumatorilor în termeni de gust.

Aşa adăuga faptul că acestea constituie atuuri serioase pentru o dezvoltare a turismului, promovat de autorităţile locale şi naţionale.

Aş dori să menţionez cooperarea dintre Franţa şi România  în cadrul programelor de twinning instituţional cu privire la produsele de calitate. Doamna Marion Zalay, directoare a INAO –  pe care o salut şi îi mulţumesc cu căldură că a venit la Cluj -  şi echipa dumneaei, sunt implicaţi direct în această colaborare cu autorităţile române competente. Menţionez că Institutul Naţional de Denumiri Originale (INAO) este o organizaţie foarte importantă în Franţa în acest domeniu. Doresc ca această cooperare să fie cât mai fructuoasă pentru ambele părţi.

Concluzie

Aceste însemne ale calităţii sunt emblematice pentru modelul agricol european pe care dorim să-l promovăm, adică produse variate, de calitate, ireproşabile din punct de vedere sanitar, care respectă mediul, precum şi zonele geografice. Promovarea aceastui model agricol european este în mod vădit unul dintre motivele pentru care ne-am adunat astăzi aici.