Istoric

Actuala reşedinţă a fost construită în1889, adică la nouă ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între Franţa şi România, pentru a servi drept cancelarie şi ca locuinţă privată. Cu toate că numele arhitectului rămâne încă necunoscut, se ştie că clădirea a fost realizată cu contribuţia arhitectului Bôhacher.



La balul organizat de către ministrul de Coutouly, cu ocazia inagurării Legaţiei Franţei în România, prinţul moştenitor Ferdinand şi prinţesa Maria au participat în calitate de invitaţi de onoare. Închiriată iniţial cu 12.000 franci-aur pe an, ea a fost cumpărată în 1919 cu 400.000 franci-aur de către Guvernul francez.



Devenită prea mică în cursul anilor, ea a fost rezervată doar pentru şeful misiunii în l938. La această dată, a fost achiziţionat, pentru a găzdui Cancelaria, un hotel particular învecinat (construit în 1875) care aparţinuse lui Ion Marghiloman, prefect şi om politic român, tatăl primului ministru Alexandru Marghiloman, semnatar, în 1918, al păcii separate cu Germania. Acesta din urmă şi-a construit un hotel particular pe bulevardul Magheru, unde în anii 30, a fost construit un imobil modern care avea un cinematograf la parter. Celălalt fiu Marghiloman, Michel, căsătorit cu o franţuzoaică locuia mai mult la Paris.



În acele timpuri, strada purta numele lui Lascăr Catargiu, fost prim ministru, mort în 1891 şi a cărui casă se găsea în faţa Legaţiei. Ulterior, strada a fost redenumită cu numele bisericii care se găsea alături, Biserica Amzei, construită la începutul secolului al XIX-lea.